Președintele Nicușor Dan a promulgat joi, 23 aprilie 2026, Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, la aproape o lună după adoptarea proiectului de Parlament.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, șeful statului a afirmat că „violența împotriva femeilor este unul dintre cele mai înjositoare și degradante comportamente” și a adăugat că „acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice”.
Președintele a susținut că legea este „extrem de necesară” pentru a stabili „pedepse aspre” și pentru a promova măsuri de prevenire a femicidului și a violenței domestice.
Ce a transmis președintele după promulgare
Nicușor Dan a scris că a promulgat joi, 23 aprilie 2026, legea și a descris demersul drept „un act de recunoaștere a unei realități dureroase” pe care statul are „obligația” să o îndrepte.
În același mesaj, președintele le-a mulțumit parlamentarilor pentru că „au înțeles gravitatea acestui fenomen” și pentru modificările legislative realizate.
Totodată, șeful statului a declarat că legea transformă angajamentul statului de a garanta siguranța femeilor și copiilor „într-un mecanism concret de prevenție”, oferind autorităților instrumente pentru a interveni „la timp, înainte ca violența să devină o tragedie”.
Adoptarea în Parlament și definiția femicidului în lege
Camera Deputaților a adoptat, la 25 martie 2026, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Votul a fost de 284 „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri.
Proiectul are ca obiect instituirea unor măsuri pentru prevenirea, combaterea și sancționarea femicidului și stabilește obiective, principii și instrumente pentru protejarea vieții, integrității și demnității femeilor, urmărind o abordare unitară la nivel național, în concordanță cu standardele internaționale.
În textul adoptat, „femicidul” este definit ca uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor, vătămărilor cauzatoare de moarte sau a altor infracțiuni intenționate urmate de deces, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de altă persoană.
Măsuri și raportări prevăzute de proiectul adoptat
Proiectul prevede colectarea unor categorii mai largi de informații pentru a cunoaște dimensiunea femicidului și riscul de femicid, pentru a studia cauzele omorurilor săvârșite în contextul violenței domestice și pentru a crește eficiența măsurilor de prevenire și combatere.
În acest scop, este prevăzut un mecanism de analiză și raportare publică prin Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), care va formula recomandări de prevenție.
Organele de poliție, cele judiciare și instituțiile de medicină legală vor colecta anual date relevante privind femicidul, violența domestică și infracțiunile asociate, în vederea evaluării amplorii și a tendințelor fenomenului.
Textul stabilește obligații de raportare anuală: Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor publica rapoarte privind plângerile și sesizările, trimiterile în judecată și soluțiile; Ministerul Justiției va publica anual un raport privind condamnările și soluțiile după trimiterea în judecată pentru omor și omor calificat; de asemenea vor fi raportate cazurile de nerespectare a ordinelor de protecție.
Pedepse și alte prevederi menționate în materialele despre lege
România va avea, pentru prima dată în legislația națională, definit femicidul, iar fapta va putea fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar cu detenție pe viață.
Proiectul prevede majorarea pedepselor pentru infracțiuni comise în contexte de violență domestică sau de control și dominație, atunci când făptuitorul se află într-o relație de căsătorie sau într-o relație asemănătoare celei dintre soți, indiferent de durata acesteia.
De asemenea, instanța penală, odată cu condamnarea pentru o infracțiune comisă cu intenția de a ucide o persoană de la care inculpatul ar putea moșteni, constată direct nedemnitatea acestuia de a veni la moștenirea victimei.
Textul adoptat include și prevederi privind protecția minorilor și a persoanelor aflate sub tutelă în caz de deces al victimei, prin obligația organelor de urmărire penală de a înștiința autoritatea competentă pentru luarea măsurilor legale de ocrotire.
Context și date invocate în dezbaterea publică
Din cele 33 de infracțiuni de omor comise asupra unui membru de familie înregistrate de Inspectoratul General al Poliției Române în opt luni din 2025 (până la depunerea proiectului), 69% au fost femicide comise de un membru al familiei, respectiv 23 de femei și fete ucise.
Pe baza acelorași date, expunerea de motive indică o medie de aproximativ trei cazuri de femei și fete ucise pe lună de un membru al familiei.
Senatoarea Victoria Stoiciu, una dintre inițiatoarele legii, a declarat că statul român recunoaște astfel existența fenomenului femicidelor și că legea urmărește să faciliteze intervenția autorităților înainte de producerea tragediilor.
Andreea Bragă, membră a organizației Centrul Filia, a afirmat că noua lege responsabilizează suplimentar angajații Ministerului Afacerilor Interne în privința intervențiilor și prevenirii violenței.
