Administrația Trump pare să își reevalueze relația cu aliații europeni, pe fondul escaladării conflictului militar SUA-Israel-Iran, după ce o parte dintre partenerii-cheie din Europa au refuzat sau au limitat sprijinul direct pentru operațiuni de atac.
În Regatul Unit, premierul Keir Starmer a restrâns utilizarea facilităților militare britanice la misiuni cu caracter defensiv, iar președintele Donald Trump l-a criticat public pentru decizia inițială de a nu permite folosirea bazelor britanice în operațiuni ofensive.
Spania și Franța au adoptat poziții de prudență sau opoziție față de o intervenție militară extinsă: premierul spaniol Pedro Sánchez a exprimat rezerve și a refuzat autorizarea bazelor aeriene spaniole pentru operațiuni de atac, iar președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că un război împotriva Iranului este periculos și riscă să încalce dreptul internațional.
Refuzuri și limitări din Europa, într-un moment-cheie pentru operațiunile militare
Guvernele britanic, spaniol și francez au transmis clar că nu vor oferi sprijin pentru operațiuni ofensive, păstrându-și însă capabilitățile defensive în regiune.
Premierul Keir Starmer a subliniat în Parlament că avioane britanice și sisteme de apărare au fost folosite în misiuni defensive pentru a proteja vieți, inclusiv prin interceptarea dronelor și a rachetelor în zona Orientului Mijlociu.
Pedro Sánchez a reiterat opoziția Spaniei față de implicarea în lovituri ofensive, iar Emmanuel Macron a spus că Franța nu poate susține o acțiune militară care ar pune în pericol normele internaționale.
Ce au spus liderii E3 despre atacurile Iranului și răspunsul defensiv
Liderii E3 au condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran, pe care le-au descris drept „nediscriminatorii și disproporționate”, și au cerut Iranului să înceteze imediat aceste acțiuni.
Ei au anunțat că vor lua măsuri pentru a-și apăra interesele și pe cele ale aliaților din regiune, inclusiv prin facilitarea unor acțiuni defensive „necesare și proporționale” pentru a reduce capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă.
De asemenea, liderii E3 au convenit să colaboreze cu Statele Unite și cu aliații din regiune pe acest subiect.
Relația SUA-Regatul Unit și disputa privind bazele militare
Donald Trump l-a criticat pe Keir Starmer pentru refuzul inițial de a permite folosirea bazelor militare britanice, afirmând că „relația specială” nu mai este ce a fost și etichetându-l pe premier cu expresia „nu e niciun Churchill”.
Keir Starmer a declarat în Parlament că avioane americane operează de pe baze britanice și a descris cooperarea militară ca fiind concentrată pe misiuni defensive, menționând că resursele britanice desfășurate includ sisteme radar, apărare antiaeriană la sol, sisteme anti-dronă și avioane de luptă.
Starmer a precizat că mai multe F-35 și Typhoon au fost implicate în misiuni defensive, inclusiv în zona Ciprului și pentru protejarea unor state din regiune.
Mutări logistice și sprijin punctual în Europa
Refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor sale aeriene a dus la relocarea unor aeronave militare americane către alte facilități din Europa.
Germania a autorizat utilizarea bazei aeriene de la Ramstein de către forțele americane, iar cancelarul Friedrich Merz a fost elogiat de președintele american pentru această decizie, deși Berlinul nu participă direct la operațiunile ofensive.
Ucraina, cereri de sprijin tehnologic și experiența anti-dronă
Washingtonul a solicitat, în discuții cu partenerii internaționali, asistență tehnologică în domeniul apărării anti-dronă, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar putea contribui cu expertiză, cu condiția ca acest sprijin să nu afecteze propria capacitate de apărare.
Experiența Ucrainei în detectarea și interceptarea dronelor de tip Shahed, folosite masiv în războiul cu Rusia, este citată ca relevantă pentru contracararea amenințărilor similare provenite din regiune.
Zelenski a subliniat că orice asistență trebuie să sprijine, în paralel, eforturile diplomatice pentru încheierea conflictului.
Ecouri ale crizei din 2003 și avertismente privind escaladarea
Mai multe guverne europene compară tensiunile actuale cu diviziunile care s-au creat în 2003, în urma invaziei Irakului, considerând că această criză testează din nou coeziunea transatlantică.
În aceeași perioadă, Regatul Unit, Franța și Germania au început să trimită nave și alte resurse militare în Orientul Mijlociu, în principal pentru a-și proteja interesele și cetățenii.
Diplomați europeni avertizează că desfășurarea de forțe chiar și cu scop defensiv poate crește riscul implicării directe în conflict pe măsură ce situația din regiune se deteriorează.
