Un raport publicat joi de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) afirmă că războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a provocat „cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu petrol din istorie”, după ce fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, au scăzut drastic.
Raportul arată că fluxurile de țiței și produse petroliere prin Strâmtoarea Ormuz au coborât de la aproximativ 20 de milioane de barili pe zi la „un firicel”, iar prețurile petrolului au înregistrat oscilații puternice de la începutul conflictului.
Membrii IEA au convenit să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele strategice, o măsură menită să stabilizeze aprovizionarea și să reducă presiunea asupra prețurilor la energie.
Ce indică IEA despre Strâmtoarea Ormuz și amploarea perturbării
Agenția descrie Strâmtoarea Ormuz drept „cel mai important punct de tranzit petrolier din lume” și arată că, în prezent, aproape 20 de milioane de barili pe zi de exporturi de țiței și produse petroliere sunt perturbate, opțiunile de ocolire fiind limitate.
IEA estimează că aprovizionarea mondială cu petrol ar putea scădea cu aproximativ 8 milioane de barili pe zi în luna martie.
Raportul menționează că daunele directe asupra infrastructurii energetice contribuie la amplificarea șocurilor de pe piață.
Eliberarea de rezerve și dimensiunea intervenției
Statele membre ale IEA au agreat în unanimitate eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele de urgență – cea mai mare eliberare de rezerve guvernamentale din istoria agenției.
Decizia depășește intervenția din 2022, când IEA a coordonat eliberări de 182 de milioane de barili după invazia Rusiei în Ucraina.
Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a declarat că piețele petrolului sunt globale și că răspunsul la perturbări majore trebuie să fie la rândul său global, invocând mandatul agenției pentru securitate energetică și solidaritatea statelor membre.
Reacții și evoluții asociate conflictului
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a afirmat că nu va lăsa să treacă „niciun litru de petrol” prin Strâmtoarea Ormuz și a transmis că navele asociate Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor „vor fi considerate o țintă legitimă”.
Un purtător de cuvânt al IRGC a avertizat că „nu veți putea coborî artificial prețul petrolului” și a estimat un nivel de 200 de dolari pe baril.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat impactul economic al scumpirilor, afirmând că Statele Unite sunt „de departe, cel mai mare producător de petrol din lume” și că, atunci când prețurile cresc, SUA „câștigă foarte mulți bani”, adăugând totodată că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare rămâne o prioritate pentru el.
Context de piață și situația traficului maritim
Pe fondul războiului, cotațiile au fost volatile: prețul petrolului Brent a urcat temporar până la 119,50 dolari pe baril la începutul săptămânii, niveluri care nu fuseseră atinse din 2022.
Totodată, Brent a crescut cu aproape 4%, până la puțin peste 91 de dolari pe baril, într-o zi de miercuri, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind viitoarele aprovizionări.
Comandamentul Central al Statelor Unite a lansat lovituri asupra unor nave iraniene despre care se crede că plasau mine navale în Strâmtoarea Ormuz.
În regiune au fost consemnate atacuri asupra unor nave comerciale; cel puțin trei nave au fost lovite într-o zi de miercuri.
Șeful ajutorului umanitar al ONU, Tom Fletcher, a cerut excepții pentru tranzitul ajutoarelor prin strâmtoare și a avertizat că livrările umanitare nu ajung în zone-cheie de nevoie din Africa subsahariană.
