Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 19 noiembrie 2026, la Bucharest Forum, că va prezenta vineri, în ședința de guvern, calendarul adoptării bugetului pentru 2027 și o evaluare a situației financiare a țării. Ministrul menține reperul unui deficit spre 5% din produsul intern brut (PIB), însă procentul exact va fi stabilit după încheierea calculelor bugetare.
Deciziile privind veniturile, salariile și pensiile rămân de luat în cadrul acestei construcții. Pentru firme, Nazare a anunțat că impozitul minim pe cifra de afaceri nu se va mai aplica în 2027 și a susținut că o majorare a taxelor anul viitor nu ar fi benefică pentru România.
De ce reperul de 5% nu este încă ținta finală
Deficitul apare atunci când cheltuielile bugetare depășesc veniturile. Exprimarea lui ca pondere în PIB raportează această diferență la dimensiunea economiei. Procentul indicat de ministru privește întregul an 2027 și depinde atât de încasările estimate, cât și de cheltuielile pe care Guvernul decide să le finanțeze.
Nazare exprimase direcția spre 5% și la 3 noiembrie, la dezbaterea de lansare a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP. Atunci, explica de ce nu poate fixa o țintă exactă înainte de centralizarea proiectelor și a solicitărilor ministerelor.
Fiecare minister introduce planurile în sistemul comun de pregătire a bugetului, iar Ministerul Finanțelor cumulează datele și construiește proiecția pentru anul următor. Pe această bază stabilește resursele disponibile și opțiunile pe care le prezintă Guvernului și premierului pentru decizie.
Ca exemplu, Nazare invoca pregătirea bugetului pentru 2026: discuțiile porniseră de la un deficit spre 6%, iar ținta stabilită după încheierea lor fusese de 6,2%. Procentul inițial era, astfel, punctul de plecare al calculelor și al discuțiilor despre cheltuieli și venituri.
Joi, ministrul a spus că strângerea datelor financiare necesare discuțiilor s-a încheiat. El a descris însă un cadru care „nu permite viraje spectaculoase, nici pe venituri, nici pe cheltuieli”. Pentru vineri, 20 noiembrie, a anunțat prezentarea evaluării și a calendarului de adoptare; data adoptării bugetului urmează să fie stabilită.
Ce rămâne de decis pentru salarii, pensii și taxe
Nivelul eventualelor majorări sau indexări ale salariilor și pensiilor rămâne de stabilit în construcția bugetară. Nazare cere ca estimarea veniturilor să fie realistă. Într-o explicație din 26 octombrie despre pregătirea bugetului pentru 2027, el lega solicitările de indexare de obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente și contractele de investiții în derulare.
În privința fiscalității, ministrul a anunțat încetarea aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) în 2027. A legat contribuția firmelor la reducerea dezechilibrelor bugetare de necesitatea unui cadru fiscal stabil și simplu și a apreciat că majorarea taxelor anul viitor nu ar ajuta economia.
Nazare a pus prudența bugetară și în legătură cu evaluările agențiilor de rating din ianuarie, februarie și martie 2027. Aceste agenții evaluează riscul asociat împrumuturilor unui stat. În argumentația ministrului, un buget credibil poate susține încrederea finanțatorilor și condiții mai bune de împrumut. El a precizat că discuțiile cu Comisia Europeană continuă, iar proiecțiile acesteia trebuie luate în calcul la pregătirea bugetului.
Dobânzile și finanțarea investițiilor limitează opțiunile
Dimensiunea constrângerilor apare în cifrele publicate de ministru într-o postare din 26 octombrie. Pentru ianuarie–septembrie 2026, Nazare a indicat dobânzi plătite de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Aceste plăți consumă o parte din banii disponibili pentru servicii publice și investiții.
În același interval, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste nivelul primelor nouă luni din 2025. Sunt sume exprimate în lei curenți, fără eliminarea efectului scumpirilor. Potrivit ministrului, sursele europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest interval. La Bucharest Forum, el a menținut protejarea investițiilor alături de obiectivul reducerii deficitului.
Finanțarea europeană contează și pentru echilibrul bugetar. În explicația din octombrie, Nazare arăta că, dacă statul a făcut deja cheltuieli pentru proiecte, dar nu încasează granturile europene prevăzute să le acopere, rămâne un minus de venituri care mărește deficitul. Granturile sunt finanțări nerambursabile.
Ministrul le ceruse atunci ministerelor să stabilească ce lucrări au fost realizate, ce obligații de plată au rămas și ce proiecte pot fi încheiate cu finanțare certă. Contractele semnate și alocările prevăzute trebuie evaluate împreună cu stadiul lucrărilor și banii efectiv disponibili. Pentru bugetul următor, Nazare avertiza că proiectele nu vor putea fi finanțate toate în același ritm și că orice cheltuială permanentă nouă trebuie să aibă o sursă permanentă de venit.


