Prețurile de consum au crescut în România cu 6,6% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce Ungaria a înregistrat o creștere de 1,6%, potrivit indicilor naționali. Contrastul apare în cheltuielile curente: România a avut scumpiri de peste 11% la servicii, iar în Ungaria alimentele și energia pentru locuințe s-au ieftinit în medie.
Diferența rămâne amplă și pe indicatorul armonizat, folosit pentru comparațiile europene. Pentru salariații din România, un alt reper arată presiunea prețurilor asupra veniturilor: în august, salariul mediu net a crescut în lei față de anul precedent, dar puterea sa de cumpărare a scăzut cu 0,5%.
Cum se compară cele două rate ale inflației
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală de 6,61%, prezentată rotunjit ca 6,6%, după 6,17% în august. Oficiul Central de Statistică al Ungariei, KSH, a raportat o rată națională de 1,6%. Diferența dintre valorile rotunjite este de cinci puncte procentuale. Fiecare rată măsoară modificarea prețurilor din septembrie 2026 față de septembrie 2025, în țara respectivă.
Pentru comparația între țări, indicele armonizat al prețurilor de consum, prescurtat IAPC, folosește o metodologie comună. Pe această bază, inflația anuală a fost de 6,5% în România și de 2,1% în Ungaria, iar diferența de 4,4 puncte procentuale. Coșurile de consum și ponderile cheltuielilor reflectă particularitățile fiecărei economii, chiar dacă regulile de calcul sunt armonizate.
Aceste procente descriu ritmul scumpirilor față de prețurile anterioare din fiecare țară. Separat, mișcarea dintr-o singură lună arată că prețurile au crescut în septembrie față de august cu 0,77% în România și cu 0,2% în Ungaria, potrivit indicilor naționali.
Cum diferă evoluția prețurilor la servicii, carburanți și alimente
În România, serviciile au costat cu 11,12% mai mult decât în septembrie 2025, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar alimentele cu 3%, potrivit INS. Media generală de 6,6% cuprinde astfel ritmuri foarte diferite, în funcție de cheltuiala urmărită.
La carburanți, motorina s-a scumpit cu aproximativ 37,6% într-un an, iar benzina cu 28,4%. Pentru o gospodărie care cheltuiește o parte importantă a venitului pe transport, asemenea majorări cântăresc diferit față de situația uneia care folosește rar mașina. În calculul inflației generale, influența fiecărei categorii depinde atât de scumpirea ei, cât și de ponderea pe care o are în coșul de consum.
În Ungaria, datele KSH pentru septembrie arată o creștere anuală de 4,9% a prețurilor serviciilor și de 6,9% a carburanților. În schimb, energia pentru locuințe — electricitate, gaze și alți combustibili — s-a ieftinit în medie cu 4%. În interiorul acestei categorii, gazele au costat cu 11% mai puțin, iar electricitatea cu 1,3% mai mult decât cu un an înainte.
Alimentele s-au ieftinit în Ungaria cu 1,3%, în categoria statistică în care KSH include și serviciile de alimentație publică. Fără acestea, scăderea a fost de 4,6%. Distincția contează: mesele la restaurant s-au scumpit cu 5,8%, în timp ce untul s-a ieftinit cu 15,6%, iar laptele cu 8,1%. Categoriile alimentare din statisticile celor două țări au, așadar, delimitări diferite.
Rata anuală redusă din Ungaria a coexistat însă cu o scumpire recentă accentuată la pompă: carburanții au costat în septembrie cu 5,9% mai mult decât în august. În aceeași lună, prețurile serviciilor au scăzut cu 0,5%, iar cele ale alimentelor cu 0,1%. Media națională reunește aceste mișcări în sensuri diferite.
Salariul mediu a crescut în lei, dar a pierdut putere de cumpărare
Pentru veniturile salariale din România, datele INS se referă la august 2026. Salariul mediu net a fost de 5.688 de lei, cu 5,6% peste nivelul din august 2025. După ajustarea cu evoluția prețurilor din aceeași perioadă, indicele câștigului salarial real a fost de 99,5%, echivalent cu o scădere anuală de 0,5% a puterii de cumpărare.
Practic, salariul mediu net mai mare în lei a permis cumpărarea unei cantități ușor mai mici de bunuri și servicii, pentru coșul de consum folosit în calcul. Indicatorul descrie media câștigurilor salariale; situația fiecărui angajat depinde de evoluția propriului salariu și de cheltuielile sale.
Față de iulie, salariul mediu net din august a scăzut cu 132 de lei, respectiv cu 2,3%. Pentru scăderile lunare, INS indică, între altele, plata unor prime în lunile precedente, producția și încasările mai mici, precum și concediile în care nu se acordă tichete de masă. Aceste variații lunare sunt distincte de comparația puterii de cumpărare cu august 2025.
Ce estimează FMI pentru 2026 și 2027
În raportul World Economic Outlook publicat la 13 octombrie, Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează pentru România o inflație medie anuală de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027. Pentru Ungaria, valorile prognozate sunt de 1,9%, respectiv 2,8%.
Aceste estimări compară media prețurilor dintr-un an întreg cu media anului precedent. Ele răspund unei întrebări diferite față de rata anuală din septembrie sau de o prognoză pentru luna decembrie. Pe baza mediilor anuale, FMI anticipează pentru 2027 o încetinire a scumpirilor în România și o accelerare în Ungaria, cu o inflație în continuare mai ridicată în România.
În Ungaria, energia pentru gospodării este puternic subvenționată, în timp ce firmele suportă costuri ridicate ale electricității, potrivit evaluării publicate la 8 octombrie de echipa FMI după misiunea în această țară. Echipa recomandă eliminarea treptată a controalelor care distorsionează prețurile și a subvențiilor energetice.
Printre riscurile pentru evoluția prețurilor din Ungaria, echipa FMI indică majorarea accizelor la tutun din noiembrie 2026 și volatilitatea prețurilor mondiale ale energiei. O inversare a întăririi recente a monedei și creșteri salariale mai rapide decât productivitatea ar putea alimenta, de asemenea, inflația, în condițiile în care scumpirea serviciilor rămâne o sursă de presiune.