Un proiect de lege depus în Parlament de deputatul USR Alexandru Dimitriu propune un mecanism „mai simplu şi eficient” prin care persoanele şi instituţiile afectate de practici anticoncurenţiale să îşi poată recupera prejudiciul, inclusiv în contextul creşterilor ROBOR din 2022.
Iniţiativa este legată de investigaţia Consiliului Concurenţei privind posibile înţelegeri între bănci la stabilirea indicelui ROBOR. Consiliul a transmis băncilor un raport al echipei de investigaţie, iar acestea au la dispoziţie 30 de zile pentru a trimite observaţii, urmate de audieri.
Deputatul USR afirmă că, dincolo de eventualele sancţiuni aplicate băncilor, subiectul central îl reprezintă despăgubirile pentru cei care „au plătit deja”.
Proiectul de lege anunţat de Alexandru Dimitriu vizează modificarea şi completarea OUG 170/2020 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, prin stabilirea unui mecanism menit să maximizeze şansele de recuperare a prejudiciului.
Ce prevede proiectul depus în Parlament
Alexandru Dimitriu a anunţat, pe 10 aprilie 2026, că a depus un proiect de lege prin care „românii şi statul, afectaţi de creşterea artificială a ROBOR, prin înţelegeri între bănci, îşi pot recupera mai uşor banii”. El a subliniat că discuţia nu trebuie să se oprească la amenzi, ci trebuie să asigure „despăgubiri reale pentru cei care au plătit deja”.
USR arată că proiectul modifică OUG 170/2020 astfel încât persoanele fizice să poată fi reclamante împreună, cu aplicarea prevederilor corespunzătoare (art. 59-60) din Codul de procedură civilă.
În acelaşi demers, USR propune ca Ministerul Finanţelor să fie abilitat, în calitate de reprezentant al statului, să întreprindă demersurile legale necesare - inclusiv formularea de acţiuni în justiţie - pentru recuperarea despăgubirilor cuvenite autorităţilor şi administraţiei publice centrale şi locale.
Parlamentarul a descris mecanismul ca pe unul în care „orice persoană afectată de o înţelegere anticoncurenţială” poate cere despăgubiri în instanţă, iar existenţa unui cartel constatat de autorităţi va constitui probă. El a afirmat că prejudiciul ar putea fi recuperat integral, inclusiv dobânzile, iar cei vinovaţi ar răspunde solidar pentru daunele produse.
Datele invocate despre impactul ROBOR şi anul 2022
În argumentarea iniţiativei, deputatul a arătat că în 2022 ROBOR „a crescut de câteva ori într-un interval foarte scurt” şi că „pentru milioane de români ratele aproape s-au dublat”.
USR citează estimări potrivit cărora o creştere cu 1 punct procentual a ROBOR ar însemna aproximativ 58 milioane lei pe lună în plus de la populaţie, 137 milioane lei pe lună în plus de la firme şi 29 milioane lei pe lună în plus de la administraţia locală - adică în total circa 225 milioane lei într-o singură lună şi peste 2,5 miliarde lei pe an.
În 2022, ROBOR nu ar fi crescut cu 1 punct procentual, ci cu „mai mult de 6 puncte procentuale”.
Unde se află investigaţia Consiliului Concurenţei şi ce paşi sunt descrişi
Consiliul Concurenţei a transmis băncilor raportul privind posibile înţelegeri între instituţiile financiare în legătură cu cotaţiile folosite la stabilirea ROBOR. Raportul a fost trimis pe 6 aprilie 2026, iar băncile au 30 de zile pentru a transmite observaţii.
După etapa observaţiilor vor urma audieri, iar apoi echipa de investigaţie va transmite concluziile anchetei plenului Consiliului Concurenţei, care va decide asupra vinovăţiei şi asupra eventualelor sancţiuni.
În contextul anchetei se menţionează posibilitatea aplicării unor amenzi calculate ca procent din cifra de afaceri, până la 10%.
Sunt vizate zece bănci care participă la calculul ratei ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România.
Modul de calcul al ROBOR la fixing este descris astfel: rata este calculată ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de participanţi într-un interval de 30 de minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor; ratele ROBID şi ROBOR sunt publicate de agentul de calcul în aceeaşi zi, în termen de cinci minute de la fixing.
În august 2022, guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirma că băncile „au sărit calul” şi au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie.
Ca element de context, ROBOR la 3 luni a fost raportat la 5,89% pe an la 7 aprilie 2026, iar la începutul anului 2026 era 6,14% pe an, conform datelor publicate de BNR.
