Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat G4Media, publicat pe 30 ianuarie 2026, că percepția de instabilitate politică „nu riscă” să coste România, ci „ne costă” deja, prin dobânzi mai mari la care se împrumută statul pentru finanțarea deficitului bugetar. În interviu, șeful Guvernului a legat declarațiile publice care proiectează tensiuni în coaliție de reacția piețelor și de creșterea costului datoriei publice. Mesajul vine în contextul în care România își acoperă deficitul prin împrumuturi pe piața internă și internațională, iar chiar diferențe mici de dobândă pot însemna costuri importante atunci când volumele împrumuturilor sunt mari.
„Nu riscă să ne coste. Ne costă”: cum descrie Bolojan efectul asupra dobânzilor
Întrebat dacă declarațiile care proiectează instabilitate politică riscă să afecteze costurile de finanțare, Ilie Bolojan a răspuns tranșant: „Nu riscă să ne coste. Ne costă.” În interviu, el a spus că, în discuțiile purtate în această perioadă cu agențiile de rating, creditorii României și investitori, tema stabilității guvernamentale reapare constant ca factor de evaluare a riscului de țară.
Bolojan a afirmat că, deși interlocutorii au remarcat măsurile luate și faptul că România ar fi atins ținta de deficit anul trecut, întrebările lor se concentrează pe două puncte: ce se întâmplă cu stabilitatea guvernamentală, având în vedere declarațiile făcute public, și ce se va întâmpla „din 2027 încolo” în privința continuității politicilor fiscale și a disciplinei în cheltuieli.
În același context, premierul a susținut că dobânzile nu au scăzut mai mult tocmai din cauza acestei percepții: piețele, a explicat el, reacționează la semnale de instabilitate, iar drept consecință România plătește „niște dobânzi mult mai mari decât cele care ar corespunde gradului nostru de îndatorare în condiții de stabilitate”.
Ordinul de mărime invocat: 0,5% – aproape 1% și „miliarde de lei” în timp
Întrebat dacă poate evalua pierderile generate de această percepție, Ilie Bolojan a indicat un posibil impact de „aproape 0,5%, aproape către un procent” în plus la dobândă, pe care l-a descris ca fiind semnificativ „la sumele mari pe care le împrumută România”. Premierul a precizat că aceste puncte procentuale se traduc, pe total și eșalonat în timp, în „costuri mai mari” care pot ajunge „la nivelul miliardelor de lei”.
În interviu, Bolojan a mai spus că reacția vine și din faptul că investitorii şi creditorii caută garanţii privind continuitatea politicilor: „Această stare de instabilitate nu le permite investitorilor să ne scadă dobânzile”, a explicat el, argumentând că lipsa de predictibilitate împiedică reducerea primelor de risc cerute de pieţe.
Ce spune despre „comportamentul prea electoral” și presiunea sondajelor
Premierul a atras atenția că, în politica internă, agenda zilei și focusul pe sondaje pot împinge partidele către un „comportament prea electoral”, orientat spre reacții publice imediate, în loc de consens pe măsuri de lungă durată. În opinia sa, această dinamică nu servește nici interesului public, nici interesului partidelor, atunci când publicul percepe că energiile decidenților sunt canalizate în conflicte și nu în rezolvarea problemelor majore ale țării.
Referitor la propria poziție, Bolojan a afirmat că ar putea solicita un vot de încredere în interiorul partidului — opțiune pe care a mai folosit‑o în trecut — dacă va considera că există semnale interne care pun în discuţie sprijinul pentru conducerea sa. El a exclus, potrivit declarațiilor din interviu, susținerea unui guvern minoritar și a subliniat că susținerea executivului se manifestă practic prin voturile pe proiecte de lege sau prin angajarea răspunderii în Parlament.
Context de finanțare: împrumuturi recente cu dobânzi de peste 6% pe an
Pe plan practic, Ministerul Finanțelor a împrumutat recent de la bănci aproape 2 miliarde de lei, prin două licitații cu titluri de stat. Potrivit raportărilor din presă, pe 15 ianuarie 2026 Ministerul a redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2027 şi a împrumutat 1,5 miliarde lei la o dobândă anuală de 6,09%, iar, în a doua licitație, a redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2035 şi a împrumutat 500 milioane lei la o dobândă de 6,67% pe an. Aceste operațiuni arată că nivelul costurilor de finanțare de pe piața internă face sensibilă orice variație a primei de risc cerute de investitorilor.
Din informațiile publice citate în interviu nu rezultă un calcul oficial sau o estimare centralizată a costului total al instabilității politice; premierul a oferit un ordin de mărime (0,5% – aproape 1%) şi a vorbit despre „miliarde de lei” eșalonate în timp, fără a prezenta o simulare detaliată. În absența unei analize oficiale, afirmațiile rămân o estimare politică explicativă, susținută de observații despre reacția investitorilor şi a agenţiilor de rating la semnalele de stabilitate guvernamentală.
