Rata şomajului din România s-a menţinut la 6% în decembrie 2025 (serie ajustată sezonier), aceeaşi valoare ca în noiembrie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Stabilitatea procentuală nu înseamnă însă că presiunea de pe piaţa muncii a dispărut: numărul total al şomerilor este mai mare decât în urmă cu un an, iar şomajul în rândul tinerilor rămâne un punct sensibil, cu efecte asupra tranziţiei dintre şcoală şi piaţa muncii. INS a semnalat din nou nivelul ridicat înregistrat pentru grupa 15–24 de ani, iar un economist avertizează că situaţia poate produce efecte pe termen lung pentru piaţa forţei de muncă şi pentru sistemele sociale.
Câţi şomeri sunt, de fapt, şi cum arată diferenţele între femei şi bărbaţi
INS estimează că, în decembrie 2025, numărul şomerilor (15–74 de ani) a fost de 493.700 de persoane, aceeaşi valoare raportată pentru luna noiembrie. Faţă de decembrie 2024, când erau 462.700 de persoane fără loc de muncă, cifra a crescut, semnalând o deteriorare anuală a situaţiei ocupării.
Pe sexe, rata şomajului la femei a fost de 6,1%, iar la bărbaţi de 5,9%, diferenţa fiind de 0,2 puncte procentuale în defavoarea femeilor. Chiar şi o diferenţă redusă, în termeni procentuali, poate indica vulnerabilităţi care cer politici ţintite pentru incluziune şi reconversie profesională.
Şomajul în rândul tinerilor: 26,9% (15–24 de ani), semnalat de INS
INS a subliniat că „nivelul ridicat” al şomajului în rândul tinerilor (15–24 de ani) „încă atrage atenţia”. Datele arată că rata şomajului pentru această grupă de vârstă a ajuns la 26,9% în perioada iulie–septembrie 2025, o valoare calculată pe baza metodologiei statistice a institutului pentru trimestrul menţionat. Asta înseamnă că peste o pătrime dintre tinerii activi în economie din acea grupă de vârstă erau, în medie trimestrial, fără un loc de muncă.
Economistul Adrian Negrescu a declarat că această situaţie reprezintă „o adevărată catastrofă din punct de vedere al resurselor umane”, atenţionând că tendinţa pune în pericol capacitatea ţării de a transforma tinerii absolvenţi în forţă de muncă productivă şi stabilă pe termen lung.
Adulţii (25–74 de ani): şomaj estimat la 4,6% şi ponderea în total
Pentru persoanele adulte (25–74 de ani), rata şomajului a fost estimată la 4,6% în decembrie 2025, potrivit INS. Rata a fost identică la bărbaţi (4,6%) şi uşor mai mică la femei (4,5%), ceea ce indică o diferenţă de gen mai redusă în această clasă de vârstă, comparativ cu segmentul tinerilor.
INS arată că numărul şomerilor cu vârste între 25 şi 74 de ani reprezintă 72,1% din totalul şomerilor estimaţi pentru luna decembrie 2025. Asta sugerează că majoritatea persoanelor aflate în şomaj se regăsesc în rândul populaţiei active mature, chiar dacă problema cea mai apăsătoare, în termeni procentuali, rămâne şomajul tinerilor.
Avertismentul economistului: calificări insuficiente, presiune demografică şi munca în schimbare
Adrian Negrescu susţine că o parte semnificativă dintre tineri nu au calificările cerute de angajatori şi că lipsa programelor de formare profesională adecvate este o „bombă cu ceas”. El consideră că autorităţile şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă ar trebui să intensifice cursurile de pregătire pentru tinerii care termină şcoala, ca măsură de reducere a rupturii între cererea şi oferta de muncă.
Economistul avertizează că România se apropie de un moment dificil din punct de vedere demografic: peste 1,3 milioane de persoane din generaţia „decreţeilor” (născuţi în anii ’60–’70) urmează să iasă în următoarea perioadă din câmpul muncii. Fără o pregătire mai bună a noilor generaţii, zona pensiilor şi sustenabilitatea sistemelor sociale ar putea intra sub presiune considerabilă.
Negrescu mai atrage atenţia asupra impactului digitalizării şi automatizării, care, în opinia sa, vor reduce masiv numărul de locuri de muncă în unele sectoare tradiţionale. El subliniază necesitatea reorientării profesionale: „trebuie să fim pregătiţi pentru a doua sau a treia meserie”, pentru a evita riscul excluziunii pe o piaţă a muncii în schimbare rapidă.
De asemenea, economistul a apreciat că, în contextul unei eventuale limitări a duratei ajutorului de şomaj la şase luni, pentru mulţi români găsirea unui loc de muncă ar putea deveni mult mai dificilă, ceea ce ar amplifica nevoia de politici active de ocupare şi de susţinere a reconversiei profesionale.
