Confederațiile sindicale Cartel Alfa și CNSLR Frăția cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu o prevedere dintr-o ordonanță de urgență care, în practică, duce la neplata primei zile de concediu medical. Măsura se aplică pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, iar sindicaliștii susțin că dreptul la protecție socială în caz de boală nu poate fi „condiționat, diminuat sau transformat într-un instrument de disciplinare bugetară”.
Solicitările către instituția Avocatului Poporului vizează dispozițiile din OUG nr. 91/2025 care introduc, pentru perioada menționată, „diminuarea cu o zi” a indemnizațiilor pentru concediile medicale — ceea ce, în practică, înseamnă că prima zi a concediului medical nu este indemnizată, indiferent de cauza medicală sau de stagiul de cotizare al asiguratului.
Ce prevede ordonanța: indemnizațiile se calculează „prin diminuarea cu o zi”
Potrivit Ordonanței de urgență nr. 91 din 30 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la finalul anului, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027 „indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate … se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi”. Prevederea este temporară și se aplică strict în intervalul calendaristic indicat în actul normativ.
Ordonanța stabilește și cum se acoperă restul zilelor: în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, angajatorul suportă plata începând cu a doua zi și până inclusiv în a șasea zi, iar Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) începe plata după zilele acoperite de angajator. Pentru indemnizațiile suportate integral din bugetul FNUASS, plata începe cu a doua zi. Excepțiile sunt reglementate explicit în textul ordonanței (de exemplu, în situațiile de izolare instituite legal).
Actul normativ mai prevede că perioadele rezultate în urma acestei diminuări sunt considerate stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu menținerea calității de asigurat în sistem. Totodată, normele de aplicare ale dispozițiilor urmează să fie stabilite prin hotărâre de Guvern și prin normele prevăzute la articolul 56 din OUG nr. 158/2005, în termenele indicate de ordonanță.
De ce cer sindicaliștii intervenția Avocatului Poporului și sesizarea CCR
Cartel Alfa a anunțat că a înaintat, la data de 27 ianuarie 2026, o sesizare oficială către instituția Avocatului Poporului și solicită atacarea la Curtea Constituțională a prevederilor art. II alin. (1) din OUG nr. 91/2025. Reprezentanții confederației arată că prevederea introduce, indirect, o zi de concediu neplătită pentru toți asigurații vizați și consideră că aceasta aduce atingere drepturilor fundamentale de protecție socială.
În argumentele publice, Cartel Alfa invocă, între altele, absența unei «situații extraordinare reale» care să justifice emiterea unei ordonanțe de urgență și reclamă faptul că măsura are un caracter strict bugetar și operațional, fiind aplicabilă la o lună după adoptarea actului. Sindicaliștii susțin că suprimarea indemnizației pentru prima zi de concediu medical contravine prevederilor constituționale referitoare la protecția socială și ocrotirea sănătății și reprezintă o restrângere disproporționată a drepturilor.
CNSLR Frăția: „ziua de carență” este introdusă „în mod mascat”
Într-o sesizare transmisă Avocatului Poporului și făcută publică la 29 ianuarie 2026, CNSLR Frăția contestă același articol din OUG și susține că efectul juridic al dispoziției este suprimarea plății pentru prima zi de concediu medical, indiferent de stagiu sau de cauza medicală. Confederația califică prevederea drept introducerea, „în mod mascat”, a unei zile de carență.
În motivare, CNSLR Frăția invocă încălcarea condițiilor constituționale pentru adoptarea ordonanțelor de urgență — în special lipsa unei urgențe reale care să justifice o reglementare imediată — și arată că decalajul dintre data publicării (31 decembrie 2025) și data aplicării măsurii (1 februarie 2026) infirmă caracterul imperios al intervenției. Sindicaliștii avertizează, totodată, că reducerea indemnizației poate încuraja prezentarea la muncă în stare de boală, cu riscuri pentru sănătatea individuală și colectivă.
Reacția ministrului Sănătății: măsura „aduce multe inechități”, dar a fost justificată prin problema concediilor fictive
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, în cadrul unei vizite de lucru din 30 ianuarie 2026, că măsura privind neplata primei zile de concediu medical „aduce multe inechități pentru oamenii care într-adevăr au nevoie de acest tip de concediu”, dar a justificat introducerea ei prin „pierdera controlului” asupra concediilor medicale fictive. Ministrul a spus că decizia este una tranzitorie și a comparat practica cu soluții aplicate și în alte state europene, unde schemele de decontare sunt, în unele cazuri, chiar mai restrictive.
OUG nr. 91/2025 include și dispoziții pentru înăsprirea controlului acordării concediilor medicale: CNAS și casele de asigurări de sănătate pot efectua controale privind legalitatea și temeinicia certificatelor, inclusiv la solicitarea angajatorilor; certificatele considerate neconforme pot fi transmise pentru verificări suplimentare, iar în caz de constatare a nerespectării legii asiguratul nu beneficiază de indemnizația aferentă. Procedura de control și normele de punere în aplicare urmează să fie stabilite prin hotărâre de Guvern și norme subsecvente prevăzute de actul normativ.
