Raportul interactiv al aplicației CVP (Calitatea Vieții Profesionale), pus la dispoziție de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, indică un scor total național de 48,5 din 100 – echivalentul notei 4,85 din 10 pentru calitatea vieții profesionale în spitalele publice.
Documentul arată că datele provin din auto-evaluări voluntare, anonime și confidențiale ale personalului din sănătate, iar răspunsurile au fost agregate la nivel de unitate sanitară pentru construirea raportului public.
Federația semnalează, pe baza monitorizării realizate prin aplicația CVP, probleme majore de supraîncărcare cu muncă, vulnerabilitate medico-legală și o intenție de plecare activă în rândul unei părți semnificative a personalului medical.
Raportul interactiv este accesibil publicului și se actualizează pe măsură ce sunt completate noi chestionare în platformă.
Ce măsoară instrumentul și cum au fost strânse datele
Aplicația CVP este prezentată ca un instrument de auto-evaluare a calității vieții profesionale pentru personalul din sănătate, dezvoltat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) sub egida Federației „Solidaritatea Sanitară”.
Scorurile din raport sunt calculate pe o scală 0-100 (unde un scor mai mare înseamnă o situație mai bună), folosind media itemilor după recodare; itemii neaplicabili sunt excluși automat din calcul.
Federația precizează că rezultatele individuale rămân confidențiale, iar în rapoartele agregate sunt utilizate doar date anonimizate, cu informații generale menite să ofere o imagine la nivel de unitate și la nivel național.
Clasamentul publicat de federație este construit exclusiv pe baza auto-evaluărilor voluntare, anonime și confidențiale ale personalului din sănătate și este structurat pe 19 dimensiuni ale calității vieții profesionale.
Cifrele centrale comunicate de federație
Federația anunță un scor total CVP național de 48,5 din 100, încadrat drept „zona problematică”, nota 4,85 din 10 acordată sistemului de către angajați.
Rezultatele publice se bazează pe aproape 2.000 de auto-evaluări realizate de medici, asistente, personal auxiliar și TESA, din peste 300 de unități sanitare, acoperind toate județele.
La dimensiunea „Supraîncărcare cu muncă (D2)”, federația indică faptul că 82% dintre spitale se încadrează în „zona critică”, cu un scor D2 de 29,9 din 100.
Pentru „Vulnerabilitate medico-legală”, federația comunică că 71% dintre spitale se află în „zona critică”, iar în privința „Intenției de plecare (D17)” este raportat că aproximativ o treime dintre angajați iau în considerare activ părăsirea sistemului.
Cum este pus în context raportul și ce spune federația despre impact
Federația prezintă raportul ca o evaluare complementară celor instituționale realizate de ANMCS, insistând pe importanța măsurării „calității locului de muncă” din perspectiva angajaților și pe legătura acesteia cu retenția personalului și cu siguranța pacientului.
Datele oferă o imagine clară asupra locurilor în care managementul nu reușește să protejeze resursa umană, iar fiecare angajat poate consulta poziția spitalului său în ierarhia calității vieții profesionale.
Federația raportează, de asemenea, o corelație statistică între încărcarea cu muncă (D2) și calitatea percepută a îngrijirilor (D16), indicată cu r = 0,534, prezentată ca cea mai puternică asociere identificată în analiză.
În același material, federația folosește ca reper un deficit de peste 51.000 de angajați în sistem și menționează reducerea unor drepturi salariale sau a unor sporuri ca elemente de context pentru interpretarea presiunii resimțite în spitale.
De ce apare acum subiectul și cum a fost prezentat public
Conferința „Impactul dialogului social asupra calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și a calității serviciilor medicale”, organizată la Cluj-Napoca în 27 februarie 2026, a fost evenimentul în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele preliminare ale monitorizării naționale realizate prin aplicația CVP.
Agenda evenimentului leagă tema calității vieții profesionale de condițiile de muncă, normativul de personal și de impactul asupra calității serviciilor medicale, într-un cadru orientat spre dialog social și siguranța profesioniștilor din sănătate.
După prezentarea rezultatelor, federația a anunțat accesul la raportul interactiv și a comunicat cifrele-cheie, inclusiv nota 4,85/10, subliniind posibilitatea comparării spitalelor și actualizarea continuă a datelor prin completări noi în platformă.
Federația menționează că, în primele 48 de ore de la lansarea din 27 februarie 2026, au fost înregistrate peste 720 de respondenți din 205 unități sanitare.
