Bunurile din patrimoniul cultural național mobil care sunt clasate și aparțin statului sau autorităților locale nu vor mai putea fi scoase definitiv din România. Guvernul a adoptat vineri, 30 ianuarie 2026, o ordonanță care stabilește explicit că aceste obiecte pot părăsi țara doar temporar, în condiții stricte, pentru activități precum expoziții, cercetare, restaurare sau proiecte culturale. Măsura este prezentată ca o modalitate de a sprijini promovarea patrimoniului și în afara țării, fără a crește riscul de deteriorare ori pierdere.
În același timp, ordonanța schimbă și modul în care pot fi folosite unele obiecte clasate: în anumite situații, ele nu vor fi doar expuse, ci și utilizate, cu respectarea regulilor de conservare și siguranță.
Exportul definitiv, interzis pentru bunurile clasate aflate în proprietate publică
Potrivit noilor prevederi, bunurile clasate aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale nu pot fi scoase definitiv din România. Ele vor putea fi trimise în străinătate doar temporar și doar pentru expoziții, cercetare, restaurare sau proiecte culturale, iar transportul și expunerea vor trebui însoţite de o asigurare adecvată.
Regula se aplică și bunurilor din categoria „Tezaur” aflate în proprietate privată: și acestea vor putea fi exportate doar temporar, pe baza unor contracte și documentații speciale care să garanteze protecția lor.
Pentru cererile de export aflate deja în derulare se vor aplica regulile vechi, valabile la momentul depunerii documentelor, conform prevederilor tranzitorii anunțate.
Cine poate folosi bunurile și ce obligații apar în contracte
Ordonanța permite ca, în anumite situații, bunurile din patrimoniu să fie nu doar expuse, ci și utilizate. Exemplul dat este o vioară Stradivarius, care ar putea fi folosită într-un concert, iar unele obiecte cu valoare tehnică ar putea fi incluse în proiecte culturale, cu condiția respectării măsurilor de conservare.
Firmele sau instituțiile care folosesc astfel de bunuri vor avea obligații explicite legate de pază, transport, asigurare și condiții de depozitare, astfel încât obiectele să nu fie deteriorate. Aceleași reguli detaliate apar și pentru contractele prin care bunurile sunt trimise la expoziții, la restaurare sau la expertizare.
Normele metodologice privind exportul, modificate într-un termen de 30 de zile
Guvernul a anunțat că, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, vor fi modificate și normele metodologice privind exportul bunurilor culturale mobile, pentru a le pune în acord cu noile prevederi și pentru a detalia procedurile operaționale.
Într-un proiect prezentat anterior în spațiul public era descrisă o direcție de înăsprire a condițiilor de export temporar, inclusiv prin măsuri de securitate precum pază umană pe durata transportului, depozitării și expunerii, precum și analize de risc realizate de instituția organizatoare din străinătate.
Același document menționa și o limitare a exportului temporar la maximum 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru încă 6 luni, precum și reguli suplimentare de documentație necesare pentru obținerea certificatului de export.
Ce se întâmplă dacă bunurile nu revin în țară la termen
În nota de fundamentare citată în spațiul public pentru proiectul discutat anterior era indicată situația în care bunurile exportate temporar nu revin în interiorul frontierelor României la termenul stabilit prin certificatul de export sau certificatul de prelungire. Această situație este descrisă ca operațiune de export ilegal, sancționată conform Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
În prezent, ordonanța adoptată de Guvern pe 30 ianuarie 2026 stabilește cadrul general pentru exportul doar temporar al bunurilor clasate aflate în proprietate publică și pentru utilizarea, în condiții de conservare și siguranță, a unor bunuri din patrimoniu. Detalierea procedurilor și condițiilor urmează să fie făcută prin actualizarea normelor metodologice anunțată de Executiv.
