Deputatul PNL Andrei Baciu a anunțat luni, 9 februarie 2026, că a propus, în Parlament, înființarea primei comisii parlamentare comune dedicate inteligenței artificiale, argumentând că schimbările produse de noile tehnologii „se întâmplă cu o viteză amețitoare”. Inițiativa este prezentată în contextul în care, spune deputatul, AI nu mai este un subiect „abstract”, ci influențează deja decizii și comportamente cotidiene – de la ce vedem în rețelele sociale până la finanțe, angajări sau sănătate. Baciu susține că România este în întârziere la capitolul guvernanță și supraveghere, inclusiv prin prisma obligațiilor europene legate de aplicarea Regulamentului UE privind inteligența artificială.
De ce spune deputatul că e nevoie de o comisie dedicată AI
În mesajul său, Andrei Baciu a anticipat întrebarea dacă „mai e nevoie de o comisie” și a susținut că miza este una practică: inteligența artificială ar fi deja prezentă în viața de zi cu zi, fără ca oamenii să observe mereu cum funcționează.
Deputatul a dat exemple din zona platformelor sociale, afirmând că algoritmi bazați pe AI decid ce conținut ajunge în feed și că, în cazul Facebook, „peste 20% din conținutul afișat vine de la pagini pe care nici nu le urmărești”. Pentru TikTok, acesta a descris mecanisme de analiză a comportamentului (timp petrecut pe un clip, opriri, swipe) care ar duce la o „bulă informațională personalizată”.
În același timp, Baciu a menționat posibile efecte negative: în finanțe, AI ar putea influența decizii privind acordarea creditelor, cu riscuri de discriminare și lipsă de transparență, iar în recrutare CV-urile pot fi filtrate de algoritmi care ar putea favoriza anumite categorii.
Unde vede Baciu riscurile: sănătate, transport, consum, dezinformare
Deputatul PNL a susținut că AI influențează deja și domenii sensibile. În sănătate, a arătat că algoritmi pot detecta cancer pulmonar din examene imagistice înainte să fie vizibil pentru un medic, dar a avertizat și că AI poate lua decizii imprecise în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor, „uneori fără transparență” și fără posibilitate de contestare.
La nivelul mobilității, Baciu a amintit folosirea AI în aplicații de navigație precum Waze și Google Maps pentru optimizarea rutelor, dar și utilizarea AI în aplicații de ride-sharing pentru stabilirea prețului cursei.
În zona consumului, deputatul a invocat recomandările de produse din platforme de e-commerce, precum și recomandările din Spotify și Netflix, pe care le-a pus pe seama algoritmilor care analizează comportamentul utilizatorilor.
Din perspectiva supravegherii, Baciu a spus că astfel de sisteme funcționează deja „de multe ori independent, fără supraveghere sau transparență” și a invocat ideea de „a human in the loop” (un om în circuit) ca element esențial.
Ce atribuții ar urma să aibă comisia propusă
Potrivit lui Baciu, comisia ar urma să aibă atribuții „clare”: monitorizarea și avizarea proiectelor de lege care au impact asupra inteligenței artificiale, supravegherea transpunerii Regulamentului UE privind AI și a actelor conexe, dar și evaluarea unor riscuri sistemice precum deepfake-urile, discriminarea algoritmică, dezinformarea sau vulnerabilitățile cibernetice.
Deputatul a indicat drept obiectiv principal „protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI” și a susținut că inițiativa nu ar trebui să devină o piedică în calea inovației, dar ar fi necesară pentru ca dezvoltarea să fie „sigură pentru oameni”.
Contextul european invocat: Regulamentul UE privind AI și termenele de aplicare
Andrei Baciu a afirmat că Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024 și că termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost 2 august 2025, termen pe care, susține el, România „l-a depășit” – precizând că, în opinia sa, nu a fost făcută încă desemnarea formală a autorităților cerute de lege.
Pe site-ul Comisiei Europene, cadrul este prezentat drept „primul” cadru legal cuprinzător pentru AI, cu o abordare bazată pe risc și cu o cronologie de aplicare care include intrarea în vigoare la 1 august 2024 şi aplicabilitatea deplină la 2 august 2026, cu excepții: anumite practici interzise au devenit aplicabile în februarie 2025, iar regulile de guvernanță şi obligațiile pentru modelele generice au devenit aplicabile din august 2025.
Un material de analiză publicat de AI-Regulation.com a arătat că statele membre trebuiau să desemneze sau să înființeze autorități naționale competente până la 2 august 2025, dar că, la data analizei, „majoritatea” erau în întârziere, iar pentru unele ţări – inclusiv România – nu exista informaţie publică clară despre arhitectura naţională de guvernanţă.
