Președintele Nicușor Dan a transmis sâmbătă, de la Palatul Cotroceni, un mesaj de Ziua Europei, pe care l-a legat de Ziua Independenței și de „destinul occidental” al României. În intervenția sa, șeful statului a susținut că 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană au însemnat pentru România modernizare și creșterea nivelului de trai.
În același mesaj, președintele a invocat cifre despre contribuția și încasările României în relația cu bugetul UE și a deschis teme de dezbatere despre greșeli pe care, în opinia sa, Europa le-a făcut în ultimii ani. Spre final, Nicușor Dan a vorbit despre situația politică internă și despre formarea unui nou guvern.
Mesajul a venit pe fondul anulării recepției oficiale de Ziua Europei, programată la Palatul Cotroceni, decizie motivată de Administrația Prezidențială prin „contextul politic actual și evoluțiile recente”.
Ce a spus Nicușor Dan despre cei 20 de ani ai României în Uniunea Europeană
În mesajul său, președintele a afirmat că Uniunea Europeană a însemnat „în primul rând, pace în Europa”, iar pacea aduce prosperitate, punctând că aceasta „nu este de la sine înțeleasă”, în contextul războiului din apropierea României.
Referindu-se la evoluțiile interne, Nicușor Dan a declarat că „pentru România, 20 de ani de Uniune Europeană au însemnat modernizare și mai ales creșterea nivelului de trai”, susținând că „salariul mediu a crescut de trei ori” și că a ajuns la „80% din media salariilor din Uniunea Europeană”.
Totodată, președintele a recunoscut existența unor probleme, menționând diferențe mai mari între salariile mari și cele mici decât în alte state europene și referindu-se la „o corupție care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. În pofida acestora, a concluzionat: „dacă tragem linie, după 20 de ani, românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani.”
În ceea ce a numit „câteva cifre despre România în Uniunea Europeană”, Nicușor Dan a afirmat că România „a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat 110”, indicând o diferență de „74 de miliarde de euro” ca „venituri nete” în această perioadă. El a precizat că „45 de miliarde s-au dus în agricultură și în dezvoltarea satelor românești”.
Șeful statului a mai spus că există „4.000 de kilometri de drumuri” construiți sau modernizați cu bani europeni și că „sute de milioane de euro” au mers către „simboluri identitare românești”, enumerând biserici, mănăstiri, cetăți, castele, Sarmizegetusa și muzee.
„Europa a făcut greșeli” și cum vede președintele dezbaterea despre UE
Președintele Nicușor Dan a afirmat că, de Ziua Europei, subiectul UE ar trebui abordat „altfel decât cu lozinci”, apreciind că tema „divizează societatea” și că, „în loc de dezbatere”, apar lozinci.
În acest cadru, el a spus explicit: „Europa a făcut greșeli”, dând drept exemple renunțarea la energia nucleară și bazarea pe „gaz ieftin din Rusia”, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu considerate „mult prea ambițioase”, cu efect asupra industriei grele. A mai susținut că, „pe mai multe subiecte”, Europa „a acționat ideologic”.
În același timp, președintele a caracterizat Uniunea Europeană drept „o construcție democratică”, arătând că astfel de chestiuni pot fi discutate „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene.
România în UE, interesul național și obiective externe menționate
Nicușor Dan a susținut că România „a fost de multe ori slabă” în discuțiile din interiorul Uniunii Europene și că nu și-a apărat „în mod coerent obiectivele”, argumentând că în UE statele își promovează interesele naționale.
În contrapunct, președintele a declarat că România se află într-un moment în care este „credibilă”, știe „să facă alianțe” și „să-și apere interesele” ca alte state membre. În acest context, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, numind această afirmație „o lozincă”.
Pe plan extern, Nicușor Dan a spus că Europa și România au nevoie ca Uniunea Europeană să aibă „un parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România este un susținător al unui astfel de parteneriat. De asemenea, a indicat aderarea Republicii Moldova la UE ca „un obiectiv important al României”, precizând că România va continua să acționeze în acest sens.
Contextul politic intern și anularea recepției de Ziua Europei de la Cotroceni
În mesajul de la Palatul Cotroceni, președintele a făcut referire la discuțiile politice interne, afirmând că a încheiat „un prim set de întâlniri” cu liderii partidelor pro-occidentale și cu reprezentanți ai minorităților naționale. El a spus că există „scenarii” pe care discuțiile vor continua și a reiterat: „România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.”
Președintele a menționat existența unui acord pe „politicile mari”, enumerând OECD, SAFE și PNRR, precum și acord pe „traiectoria fiscală asumată” a României. În același pasaj, a afirmat că guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca „până în toamnă” să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.
În paralel, Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale oferite cu prilejul Zilei Europei, motivând decizia prin „contextul politic actual” și „evoluțiile recente”, care ar impune „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru găsirea unor soluții de gestionare a situației.
Anularea a venit la o zi după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moţiune de cenzură, votată de 281 de parlamentari. Vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, urma să fie reprogramată.
Tot pentru 9 mai, este descris un marș pro-european anunțat în București, organizat de Asociația MEA, cu adunare în Piața Universității de la ora 17:00 și deplasare către Piața Victoriei, urmată de intervenții ale unor invitați din organizații neguvernamentale, mediul academic și privat, precum și ale unor jurnaliști independenți.
