Premierul Luca Niculescu a respins marți seară, 20 octombrie, după prima ședință a noului Guvern, ideea că ar fi un premier de paravan al Partidului Social Democrat (PSD). El a invocat desemnarea de către președintele Nicușor Dan și cele două săptămâni de negocieri cu partidele, spunând că ar fi preferat o coaliție mai largă decât formula alcătuită din social-democrați și miniștri independenți.
„Sunt un premier care a fost desemnat de președintele României, care a negociat timp de două săptămâni cu toate partidele politice. După cum spuneam, PSD este cel care a acceptat să intre la guvernare. Mi-ar fi plăcut ca această coaliție să fie mai largă. În același timp, mă bucur de faptul că am avut un vot substanțial în Parlament.”
Premierul a promis că va avea „o conlucrare cât mai bună cu PSD”, ca partid aflat la guvernare, și că va discuta cu toți colegii din Executiv care nu sunt membri de partid. La ceremonia depunerii jurământului, el descrisese cabinetul drept unul mixt, cu reprezentanți social-democrați și oameni veniți inclusiv din mediul academic.
Întrebat cum se simte în fruntea unui guvern în care PSD deține majoritatea, Niculescu a spus că președintele îi oferise o marjă largă pentru alegerea formulei guvernamentale. A pus însă funcționarea Executivului înaintea preferințelor personale:
„Contează mai puţin ce simt eu, contează rezultatul. Rezultatul este că după şase luni de criză avem un guvern cu puteri depline. PSD şi-a asumat guvernarea, invitaţia fusese făcută şi către alte partide, alte partide care au decis să nu intre la guvernare, dar unele dintre ele au susţinut învestirea.”
Sprijinul pentru învestire, mai larg decât formula cabinetului
Guvernul Niculescu a primit încrederea Parlamentului pe 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, din 338 de voturi exprimate, potrivit rezultatului oficial anunțat în plen. În aceeași seară, membrii cabinetului au depus jurământul la Palatul Cotroceni, apoi s-au reunit la Palatul Victoria.
După vot, premierul a mulțumit PSD, Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), minorităților naționale și parlamentarilor care au susținut Guvernul. Cabinetul reunește PSD și independenți, dar a primit voturi pentru învestire și de la formațiuni care nu participă prin miniștri.
Liderul liberal Ilie Bolojan a explicat în dezbaterea parlamentară poziția partidului său: „PNL dă astăzi un vot de necesitate, pentru închiderea crizei politice”. El a anunțat totodată că liberalii vor urmări activitatea Guvernului și vor sancționa derapajele.
Cu o săptămână înainte, pe 13 octombrie, Niculescu păstra deschise, în negocierile pentru formarea Guvernului, variantele unui cabinet politic, mixt sau tehnocrat. La instalare, formula aleasă a fost cea mixtă, iar premierul a invocat atât acceptul PSD de a guverna, cât și susținerea parlamentară din afara echipei ministeriale.
Bugetele și pregătirea iernii, primele sarcini anunțate
Prima ședință a noului Executiv a fost scurtă și a avut caracter organizatoric, a precizat premierul la conferința de presă. Niculescu a anunțat întâlniri frecvente cu miniștrii pentru rezolvarea problemelor urgente și le-a transmis că prioritatea Guvernului este îmbunătățirea nivelului de trai.
Între primele sarcini a enumerat rectificarea bugetară, despre care a spus că va veni „foarte curând”, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru iarnă, inclusiv pentru eventuale probleme din sectorul energetic. Rectificarea ajustează veniturile și cheltuielile aprobate pentru anul în curs; bugetul pentru 2027 va stabili alocările pentru anul următor.
Miercuri dimineață, 21 octombrie, Niculescu a participat la preluarea mandatului de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene de către Mihai Ghigiu, reprezentant PSD.
Tot miercuri, noul ministru al Dezvoltării, Alexandru Stoica, a cerut o centralizare națională a facturilor restante pentru investiții și a sumelor pe care autoritățile locale le mai au de plătit. El a spus că unele firme românești sunt aproape de faliment și a legat inventarierea obligațiilor de pregătirea bugetului pentru 2027: ministerul trebuie să știe ce lucrări au rămas neplătite și ce investiții poate finanța în continuare.