Sari la conținut

Turcan promite votul PNL pentru Niculescu. Bolojan anunță condițiile sprijinului

Raluca Turcan ține foi în mână și vorbește în fața mai multor microfoane, într-un interior.
Raluca Turcan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Premierul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan, a anunțat duminică seară, 18 octombrie, la B1 TV, că a semnat cu premierul desemnat Luca Niculescu acordul care condiționează votul liberalilor pentru învestirea noului cabinet. Potrivit explicației sale, sprijinul este tranzitoriu, până la adoptarea bugetului pentru 2027, și trebuie să permită deciziile financiare necesare funcționării serviciilor publice.

Cu o zi înainte, Raluca Turcan, vicepreședintă a Partidului Național Liberal (PNL), justificase votul de învestire prin nevoia de a debloca țara, deși numea cabinetul propus „guvern al rușinii naționale”. În declarația publicată pe Facebook pe 17 octombrie, ea invoca lipsa banilor pentru sănătate și educație și îi acuza pe Alexandru Rogobete și Florin Manole de pierderea unor finanțări europene.

Turcan invocă medicamentele, ambulanțele și plățile din educație

Turcan susține că interimatul unui guvern cu atribuții limitate a blocat decizii financiare necesare. Ea afirmă că, din cauza unui buget pentru sănătate pe care îl consideră prost construit de Rogobete, nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibilul ambulanțelor. În educație, spune vicepreședinta PNL, plățile curente nu mai pot fi susținute.

În aceste condiții, Turcan spune că premierul desemnat a primit asigurarea voturilor PNL pentru deblocarea țării. Totodată, le cere celor pe care îi consideră responsabili de înlăturarea guvernării Bolojan să își asume conducerea unui nou executiv: „Ai dărâmat? Asumă-ți responsabilitatea să construiești!”.

Critica ei privește și costurile crizei politice. Turcan pune pe seama instabilității scumpirea împrumuturilor statului pentru cheltuielile curente, creșterea prețurilor și a dobânzilor.

Ce condiții anunță Bolojan pentru sprijinul parlamentar

Bolojan a explicat duminică seară că acordul cu Niculescu trebuie să permită emiterea și aprobarea în Parlament a ordonanțelor pentru rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027, precum și adoptarea acestuia. Rectificarea ajustează veniturile și cheltuielile bugetului în cursul anului; în argumentația liderului PNL, ea trebuie să asigure resursele pentru continuarea serviciilor de bază.

Liderul liberal a descris înțelegerea ca fiind tranzitorie, pentru aproximativ două-trei luni, până la adoptarea bugetului. El a indicat și o condiție fiscală: un deficit bugetar în scădere în 2027, de cel mult 5,3%, limită pe care a prezentat-o drept o țintă asumată anterior de România. Bolojan a caracterizat susținerea învestirii drept „un vot de necesitate”.

Angajamentul privind stabilitatea guvernului depinde de respectarea acordului. Bolojan declarase sâmbătă, după ședința conducerii PNL, că partidul nu va depune o moțiune de cenzură până la aprobarea bugetului dacă prevederile înțelegerii sunt respectate. Dacă acestea sunt încălcate, liberalii își păstrează posibilitatea de a iniția o asemenea moțiune, prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului.

Cele 770 de milioane de euro și responsabilitatea partidelor

Una dintre acuzațiile formulate de Turcan îl privește pe Florin Manole: ea îi atribuie pierderea a 770 de milioane de euro în legătură cu legea salarizării. Suma este aferentă unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică unui angajament de reformă legat de accesarea banilor europeni.

Într-o declarație din 26 august 2026, președintele Nicușor Dan prezenta responsabilitatea politică drept una comună. El anunța că PSD, PNL, USR și UDMR nu ajunseseră la un consens politic și social asupra legii salarizării și că cele patru partide își asumaseră împreună, conform acordului lor, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului.

Pentru angajații din sistemul public, negocierea privea modul de împărțire a bugetului total destinat salarizării între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor fiecăreia. Președintele spunea atunci că partidele se angajaseră să adopte legea până la sfârșitul anului și să respecte limita de cheltuieli convenită cu Comisia Europeană, care nu putea acoperi toate solicitările sindicale.

Spitalele: stadii diferite ale investițiilor și o dispută despre costuri

În sănătate, Turcan îi atribuie lui Alexandru Rogobete pierderea a peste un miliard de euro pentru construcții și afirmă că au fost „sacrificate” 19 spitale sau corpuri noi. Ministerul Sănătății descria în august investiții în situații diferite, de la pavilioane funcționale până la clădiri care mai aveau nevoie de utilități pentru a putea primi pacienți.

Într-un comunicat din august, ministerul anunța că pavilionul Spitalului Militar de Urgență Craiova era funcțional, iar noul corp al Spitalului Județean Bistrița-Năsăud era finalizat și recepționat. La Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș, investiția era declarată finalizată, dar funcționarea depindea de rezolvarea racordurilor la apă, gaze și electricitate. Pentru proiectul Mama și Copilul din Constanța, ministerul anunța proceduri pentru continuarea investiției prin Programul Operațional Sănătate.

Disputa dintre Turcan și Rogobete privind proiectul noului spital județean din Sibiu începuse înaintea declarației despre învestire. Într-o postare din 2 septembrie, Rogobete răspundea criticilor ei susținând că problema era costul proiectului: compara o valoare de 7.826 de euro pe metru pătrat la Sibiu cu aproximativ 2.883 de euro la Bistrița.

Comparația a fost contestată de Factual, care a solicitat informații Consiliului Județean Sibiu și a analizat documentația investițiilor. Potrivit răspunsului obținut de publicație, proiectul depus pentru finanțare prin PNRR avea un cost de 4.051,5 euro pe metru pătrat, fără TVA și cu echipamentele incluse. Varianta redimensionată pentru un alt program de finanțare ajungea la aproximativ 4.100 de euro pe metru pătrat, tot fără TVA și cu echipamentele incluse.

Pentru Bistrița, Factual a calculat aproximativ 2.400 de euro pe metru pătrat fără TVA, incluzând dotările. Proiectele presupuneau și lucrări diferite: la Sibiu era propus un spital construit de la zero, iar la Bistrița investiția însemna extinderea unei unități existente printr-un corp nou.

Etichete
Semnalează o greșeală