Senatul României a aprobat luni, 23 februarie 2026, o propunere legislativă de modificare a Codului civil, care le permite foștilor soți să aleagă ce nume de familie vor purta după divorț.
Textul prevede că, la desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre foștii soți poate păstra numele purtat în timpul căsătoriei sau poate reveni la numele purtat anterior. Dacă nu este exprimată în mod explicit o opțiune, numele din timpul căsătoriei se păstrează automat.
Inițiatorii proiectului au prezentat măsura drept un instrument de simplificare administrativă și de protejare a identității, indicând situațiile în care schimbarea numelui generează proceduri și costuri suplimentare, inclusiv pentru românii din diaspora.
Ce prevede propunerea adoptată de Senat
Propunerea legislativă stabilește că, la desfacerea căsătoriei prin divorț, „fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior”, iar instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
În text se prevede că, dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
Inițiativa este semnată de deputații USR Pollyana Hangan și Iulian Lorincz, alături de deputata PNL Alina Gorghiu și de alți parlamentari, potrivit inițiatorilor.
Ce se schimbă față de regulile actuale din Codul civil
În forma actuală a Codului civil, păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți este posibilă doar dacă celălalt soț își dă acordul sau, în cazul refuzului, dacă sunt dovedite în instanță motive temeinice care justifică menținerea numelui dobândit la căsătorie.
Inițiatorii proiectului arată că, în prezent, procedura de divorț în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului presupune existența unui consens privind numele pe care foștii soți îl vor purta după divorț.
Proiectul adoptat de Senat elimină necesitatea acordului fostului soț și cerința motivelor temeinice dovedite în instanță pentru păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei.
Argumentele inițiatorilor și efectele administrative invocate
Deputata USR Pollyana Hangan, unul dintre inițiatori, a declarat: „Am inițiat acest proiect cu gândul la mamele care, pe lângă greutatea unui divorț, nu ar trebui să mai ducă și povara pierderii numelui sub care sunt cunoscute de copiii lor sau în viața lor socială și profesională. Identitatea nu se rescrie printr-o formalitate.”
Deputatul USR Iulian Lorincz a afirmat că inițiativa vizează eliminarea unei proceduri considerate învechite și a subliniat beneficiile pentru românii din diaspora, pentru care schimbarea numelui poate implica refacerea documentelor în mai multe state, drumuri suplimentare, timp și costuri.
Inițiatorii menționează ca exemple de situații administrative care pot fi simplificate actualizarea cărții de identitate, a pașaportului, a conturilor bancare, a contractelor și a semnăturii profesionale.
Expunerea de motive a proiectului arată că propunerea aliniază legislația națională la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la standardele europene în materie de drepturi fundamentale.
Parcursul legislativ
Senatul a fost prima cameră sesizată. Inițiativa urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
În forma adoptată de Senat, regula de bază rămâne una de opțiune individuală: fiecare fost soț poate decide dacă păstrează numele din timpul căsătoriei sau revine la numele anterior, iar în lipsa unei opțiuni exprimate, numele din timpul căsătoriei se păstrează automat.
