Tensiuni în zona justiției după ce premierul Ilie Bolojan a transmis Curții Constituționale, pe 6 februarie 2026, o scrisoare în care a cerut urgentarea pronunțării asupra legii privind pensiile magistraților, invocând riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a catalogat demersul drept „o ingerință incompatibilă cu separația puterilor în stat” și a acuzat existența unor presiuni – directe sau indirecte – asupra Curții Constituționale.
Scrisoarea a fost trimisă cu câteva zile înainte de ședința programată a Curții Constituționale pentru 11 februarie 2026, într-un dosar amânat anterior de mai multe ori. Guvernul a respins acuzațiile de presiune, iar purtătoarea de cuvânt a Executivului a afirmat că premierul nu a solicitat un anumit verdict.
Ce i-a cerut premierul CCR și ce risc invocă pentru PNRR
În documentul adresat președintei Curții Constituționale, Ilie Bolojan a informat plenul Curții că, pe baza informațiilor disponibile la acel moment, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215 din PNRR — „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” — și că această situație ar putea conduce la pierderea pentru România a sumei de 231 de milioane de euro.
Premierul precizează în scrisoare că, la 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale între reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ai Reform and Investment Task Force din Comisia Europeană, ministrul Dragoș Pîslaru a fost informat că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Jalonul 215 este considerat neîndeplinit, iar Comisia nu va transmite o informare oficială înainte de data de 11 februarie 2026, datele urmând să fie făcute publice după această dată.
Premierul declarase anterior, într-o conferință de presă la Palatul Victoria pe 5 februarie 2026, că va informa Curtea Constituțională asupra „consecințelor amânării unor decizii” și a avertizat că, în cazul unei noi amânări, „probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”.
Replica Liei Savonea: „ingerință” și acuzația de presiune indirectă
Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a reacționat public, într-un comunicat emis pe 6 februarie 2026, arătând că avertizarea privind pierderea fondurilor europene – în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate – și solicitarea implicită ca Curtea Constituțională să țină seama de consecințe financiare externe ale actului de justiție constituțională constituie „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Savonea a susținut că este „inexact din punct de vedere juridic” a afirma că o constatare de neconstituționalitate ar conduce automat la pierderea sumelor PNRR invocate, arătând că legătura directă și exclusivă dintre acele sume și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Ea a mai subliniat că Curtea Constituțională „nu este parte” în implementarea politicilor guvernamentale și că soluțiile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică, nu din considerente politice sau bugetare.
În aceeași adresă, șefa ÎCCJ l-a invitat pe premier să reafirme public atașamentul Guvernului față de independența justiției și a cerut evitarea oricăror demersuri care pot fi interpretate ca ingerințe în activitatea autorităților jurisdicționale.
Poziția Guvernului: „nu a cerut un anumit verdict”
Executivul a respins acuzațiile. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a declarat că premierul „nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR”, că nu a formulat avertismente și „cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict”, și a prezentat scrisoarea drept o informare despre situația de fapt. În replică la criticile ÎCCJ, Guvernul a mai susținut că interpretarea șefei instanței supreme privind cauzele neîndeplinirii unui jalon PNRR nu intră în preocupările premierului și a calificat ca „extrem de discutabilă” din punct de vedere al acurateții expertiza depusă de ÎCCJ.
Ce urmează la CCR și ce se știe despre dosar
Curtea Constituțională a programat dezbaterea dosarului privind legea pensiilor magistraților pentru 11 februarie 2026; pronunțarea a fost amânată anterior de mai multe ori. Sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au decis în unanimitate să atace proiectul adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului.
Textul reformei propuse de Executiv prevede, între altele, ca pensia de serviciu să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar să nu depășească 70% din ultima indemnizație netă; introducerea unei vechimi minime totale în muncă de 35 de ani (față de 25 în regimul anterior) și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani, calculată, conform proiectului, începând cu 1 ianuarie 2026.
Curtea a amânat pronunțarea și pe baza unei cereri de întrerupere a deliberărilor pentru a studia documentele depuse de autorul sesizării; ÎCCJ a remis, la 15 ianuarie 2026, o expertiză contabilă extrajudiciară pe care a calificat-o drept „independentă”, iar Curtea a motivat amânarea prin necesitatea unei analize mai detaliate a acelui material.
