Ioana-Bogdana Albani, candidată la funcția de procuror-șef al DIICOT, a susținut miercuri, la Ministerul Justiției, interviul în care și-a prezentat viziunea de management și prioritățile pentru direcție. Magistratul a descris DIICOT drept o instituție „solidă”, dar a subliniat că orientarea activității trebuie schimbată astfel încât să se urmărească efectul real asupra criminalității organizate, nu creșterea indicatorilor de activitate.
În opinia sa, o creștere a indicatorilor poate fi înșelătoare: „Indicatorii de activitate cresc, dar nu ne transmit dacă fenomenul infracțional chiar scade”, a afirmat Albani.
Candidata a legat această abordare de modul în care sunt selectate țintele și construite dosarele, în special în zona traficului de droguri și a grupărilor de criminalitate organizată, și a pledat pentru prioritizarea efectului operațional asupra volumului de activitate.
Orientarea spre impact, nu spre cifre
Albani a cerut ca acțiunile DIICOT să fie evaluate prin efectul lor asupra fenomenului infracțional: „Acțiunile noastre să producă efecte asupra fenomenului infracțional de competența direcției, nu asupra indicatorilor de activitate”, a subliniat ea, făcând distincție între indicatorii de activitate și rezultatele concrete în teren.
În cazul grupărilor de criminalitate organizată, candidata a arătat că rezultatele depind de nivelul vizat în interiorul rețelei: „Lovirea unui palier al grupării nu produce același efect ca afectarea nucleului de decizie”, a explicat Albani.
Abordarea propusă mută accentul de pe volum (număr de dosare, acte procedurale, capturi punctuale) către zone care pot produce o scădere durabilă a fenomenului infracțional, a mai spus ea.
Conceptul de urmărire penală ghidată de informații
În interviu, Albani a propus implementarea conceptului de „urmărire penală ghidată de informații” (urmărire penală ghidată de informații). Ea a descris acest model ca o succesiune de pași: colectare și analiză de informații, stabilirea direcției de acțiune, acțiunea propriu-zisă și evaluarea impactului.
Albani a insistat pe ideea ca instituția să fie „hrănită cu informații” înainte de sesizări punctuale, pentru a putea înțelege mai bine structurile și conexiunile. A ilustrat limita unor rezultate obținute izolat, afirmând că un flagrant rămâne un flagrant, iar o captură poate însemna „ai prins un om, ai prins kilograme, dar în spatele ei nu ai avut nimic”.
Candidata a subliniat și rolul polițiștilor în acest mecanism, arătând că o parte importantă a culegerii de informații poate veni din zona poliției.
Piața drogurilor, estimări financiare și vulnerabilitatea substanțelor noi
În discuția despre traficul de droguri, Albani a vorbit despre dimensiunea financiară a fenomenului: „Traficul de droguri are o dimensiune consistentă în materie financiară, produce bani, foarte mulți, e adevărat. Alte state sunt capabile să vadă cât costă piața drogurilor; nu am văzut o astfel de cuantificare la nivelul României, de la nivelul parchetului nici nu am putea face noi o astfel de estimare”, a afirmat ea.
Un alt punct adus în discuție a fost viteza cu care autoritățile clasifică substanțele psihoactive nou apărute. Albani a spus că, pe zona Bucureștiului, până în 2023 a circulat o substanță „abundent”, iar în 2023-2024 a apărut imediat o a doua substanță care „macină” zona Capitalei.
Includerea mai rapidă a acestor substanțe în tabelele cu droguri ar reduce vulnerabilitatea pieței: „Trecerea în zona de droguri a acelei substanțe scade interesul pentru traficanți” și „ori de câte ori vor fi trecute mai repede în tabele scade vulnerabilitatea în piață”, a spus candidata.
Țintirea „zonei de aprovizionare” și efectul asupra volumului de dosare
Albani a afirmat că, dacă va fi numită procuror-șef DIICOT, își propune ca direcția să se concentreze mai degrabă pe a ajunge „în acea zonă de aprovizionare”, decât pe a „lua cât mai mult din stradă”.
În descrierea sa, ținta din „zona de aprovizionare” nu ar însemna o singură persoană, ci mai multe persoane cu o „potență financiară” mai mare; o astfel de țintă „nu mai produce atâtea dosare”, iar „tendința este aceea de a tinde spre scădere”, a adăugat ea.
Albani a mai spus că „capturile mai mari scot de pe piață cantități mari de droguri”, ceea ce, în opinia ei, ar conduce la „mai puține dosare”.
Denunțurile inculpaților, circuit intern și beneficiile de pedeapsă
Albani a abordat modul în care sunt înregistrate și valorificate denunțurile formulate de inculpați, afirmând că există „neregularităţi punctuale” care pot vulnerabiliza activitatea direcției.
Candidata a precizat că problemele identificate țin de circuitul și înregistrarea denunțurilor, nu de soluțiile date în dosare, și a insistat că ordinul intern privind acest circuit trebuie respectat.
Ca exemplu, Albani a considerat inacceptabilă situația în care un inculpat trimis în judecată de structura centrală depune un denunț la o structură teritorială, iar aceasta acordă beneficii fără consultarea procurororului care instrumentează cauza: „Nu poate fi acceptat…”, a spus ea.
Cadrul selecției și calendarul anunțat pentru numiri
Interviurile pentru desemnarea șefilor marilor parchete au loc la Ministerul Justiției pe parcursul a patru zile, între 23 și 26 februarie, iar pe 25 februarie sunt programate interviurile pentru funcția de procuror-șef DIICOT, cu Ioana-Bogdana Albani la ora 9:30. Fiecare candidat are maximum 30 de minute pentru prezentarea proiectului managerial și până la o oră pentru întrebări și răspunsuri.
Comisia de interviu este condusă de ministrul Justiției și include doi reprezentanți ai ministerului, doi procurori desemnați de Secția pentru procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management desemnat de Academia de Studii Economice și un psiholog din cadrul CSM sau al instanțelor/parchetelor.
Rezultatele selecției urmează să fie publicate pe 2 martie pe site-ul Ministerului Justiției, după care propunerile motivate vor fi înaintate Secției pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ; decizia finală aparține președintelui României, Nicușor Dan.
