Fostul judecător Cristi Dănileţ atrage atenţia că, şi în cazul copiilor sub 14 ani, care nu răspund penal, pot exista consecinţe atunci când comit fapte grave, prin măsuri dispuse în zona de protecţie a copilului. Mesajul vine în contextul crimei din judeţul Timiş, în care un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar unul dintre participanţi are 13 ani. Dănileţ spune că este „incredibil” că, în aceste zile, nu există reacţii publice din partea instituţiilor care ar trebui să reprezinte şi să protejeze drepturile copilului, în condiţiile în care este vorba, pe de o parte, de un copil ucis şi, pe de altă parte, de copii acuzaţi că au omorât.
Ce spune Cristi Dănileţ despre copiii sub 14 ani şi „consecinţe”
Într-o postare pe Facebook, Cristi Dănileţ reiterează că un copil sub 14 ani care încalcă legea penală nu poate avea dosar penal, „indiferent cât de gravă este fapta comisă”. Fostul magistrat subliniază însă că acest lucru nu înseamnă lipsa oricăror consecinţe.
El arată că părinţii nu răspund penal în locul copilului, însă pot fi acţionaţi în judecată pentru plata daunelor produse de minor.
În cazul faptelor mai uşoare, Dănileţ enumeră soluţii precum supravegherea în familie, cu obligaţii (de exemplu, frecventarea şcolii, tratament, evitarea anumitor locuri), sau plasamentul la o altă familie, inclusiv din afara rudelor.
Pentru fapte grave, precum violul, tâlhăria sau omorul, Dănileţ susţine că ar trebui aplicate măsuri de protecţie speciale. În opinia sa, un copil care a împlinit 7 ani ar trebui să fie plasat într-un centru special. În drept, Legea nr. 272/2004 prevede că, pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, se pot dispune măsuri de protecţie specială — supraveghere specializată, plasament familial sau, după caz, plasament într-un serviciu de tip rezidenţial specializat. Potrivit legii, plasamentul într-un serviciu rezidenţial specializat poate fi dispus de comisia pentru protecţia copilului sau, în anumite situaţii, de instanţă, atunci când fapta prezintă un grad ridicat de pericol social; totodată, legea stabileşte restricţii pentru plasamentul copiilor mai mici de 7 ani într-un serviciu rezidenţial.
Tot potrivit fostului judecător, copilul şi părinţii pot fi incluşi în programe speciale de consiliere, iar durata intervenţiei depinde de evaluările psihologilor şi asistenţilor sociali.
Crima din Timiş: ce au comunicat procurorii şi ce măsuri au fost anunţate pentru minorul de 13 ani
Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a anunţat că, în 21 ianuarie, procurorul de caz a dispus reţinerea pentru 24 de ore faţă de doi minori. Primul este suspectat de omor calificat şi profanare de cadavre, iar al doilea este suspectat de profanare de cadavre şi favorizarea făptuitorului. Cei doi urmau să fie prezentaţi Tribunalului Timiş pentru arestare preventivă pe 30 de zile.
În comunicatul parchetului se arată că fapta ar fi avut loc în 19 ianuarie, în localitatea Cenei. Victima, un adolescent de 15 ani, ar fi fost ucisă prin loviri repetate cu o toporişcă şi un cuţit; potrivit anchetei, printre suspecţi se numără doi minori de 15 ani şi unul de 13 ani. Ulterior, ar fi intervenit şi alţi minori, iar toţi trei ar fi profanat cadavrul, prin incendiere şi îngropare. Parchetul a precizat că, faţă de minorul de 13 ani, care nu răspunde penal, a sesizat DGASPC Timiş pentru luarea măsurilor legale potrivit Legii nr. 272/2004 şi a invocat prezumţia de nevinovăţie.
DGASPC Timiş a declarat ulterior, pentru Agerpres, că băiatul de 13 ani se află într-o locaţie aleasă de familie, iar instituţia îl monitorizează şi aşteaptă rezultatul evaluărilor medicale neuropsihologice pentru a decide intervenţiile următoare. Reprezentanţii DGASPC au precizat că, în structura instituţiei, nu există un centru specializat exclusiv pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal.
În acelaşi context, Parchetul a arătat că, din cauza vârstei, minorul nu a putut dobândi calitatea de suspect sau inculpat în sens penal şi nu au putut fi luate măsuri preventive în dosarul penal, astfel că instrumentele de intervenţie rămân în competenţa exclusivă a DGASPC.
Critica lui Dănileţ: „nu avem nicio reacţie” de la Protecţia Copilului şi Avocatul Copilului
În postarea sa, Dănileţ invocă existenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi a Avocatului Copilului, adjunct al Avocatului Poporului, şi susţine că rolul public al acestor instituţii este slab vizibil. El afirmă că „strâng statistici şi fac revista presei când se scrie despre copii” şi spune că este „incredibil” că nu există reacţii din partea lor „când este vorba de copii morţi şi copii care omoară”.
Fostul judecător a mai afirmat că decizia luată în cazul copilului de 13 ani implicat în crima din judeţul Timiş ar fi fost nelegală, în condiţiile în care minorul ar fi fost plasat sub supravegherea specială a familiei, deşi, potrivit interpretării sale, ar fi trebuit plasat obligatoriu într-un centru. Reamintim însă că, potrivit Legii nr. 272/2004, măsurile de protecţie specială pentru copilul care a săvârşit o faptă şi nu răspunde penal se stabilesc de comisia pentru protecţia copilului sau, în anumite situaţii, de instanţă; plasamentul într-un serviciu rezidenţial specializat poate fi dispus atunci când fapta prezintă un grad ridicat de pericol social, iar legea nu prevede plasamentul automat în centru la împlinirea unei anumite vârste fără evaluările şi deciziile procedurale prevăzute de normele în vigoare.
