Răzvan Burleanu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la conducerea Federației Române de Fotbal, la alegerile programate în cadrul Adunării Generale din 18 martie 2026, ora 11:00, la Casa Fotbalului (sala „Nicolae Dobrin”). În declarațiile publice, actualul președinte a spus că nu are informații despre existența unui contracandidat și a subliniat că funcția de președinte „nu mai e atât de râvnită pe cât era în trecut”.
Anunțul are și o miză legată de Statut: Burleanu este la conducerea FRF din 5 martie 2014 și se află, în prezent, la al treilea mandat consecutiv. Statutul Federației prevede o limită de trei mandate pentru funcția de președinte (conform prevederilor statutare privind mandatul). Explicația invocată de el pentru posibilitatea unei candidaturi suplimentare este că limita a fost introdusă prin Statutul adoptat după începerea primului său mandat și, astfel, acel mandat inițial – susține el – nu ar trebui să fie luat în calcul.
Alegerile din 18 martie: Burleanu spune că va candida și nu știe de alt candidat
„În 18 martie, de la ora 11:00, va avea loc Adunarea Generală a FRF în cadrul căreia vom organiza alegerile pentru președinția FRF și membrii Comitetului Executiv”, a declarat Răzvan Burleanu. Organizarea Adunării Generale pe 18 martie 2026 a fost stabilită de Comitetul Executiv, iar evenimentul este programat la Casa Fotbalului, în sala „Nicolae Dobrin”.
Actualul președinte a precizat că va candida și că, deocamdată, nu are informații despre un alt posibil candidat. În aceeași declarație, Burleanu a mai spus că, în prezent, sunt mai „râvnite” alte funcții din fotbal, precum selecționer, director tehnic sau secretar general, iar el se bazează – după cum a afirmat – pe un sprijin larg în rândul membrilor afiliați.
De ce spune că nu se aplică limita de trei mandate consecutive
Potrivit evidențelor publice, Răzvan Burleanu a preluat conducerea FRF la 5 martie 2014 și a fost reales în 2018 și 2022, ceea ce îl plasează la al treilea mandat consecutiv. Statutul FRF, în forma adoptată la 28 iunie 2014, stabilește o limită de trei mandate pentru funcția de președinte. Totodată, același Statut conține dispozițiile privind intrarea în vigoare (Statutul a fost adoptat la 28 iunie 2014 și a intrat în vigoare la data adoptării), dar nu oferă, în mod explicit, o regulă detaliată de tranziție care să precizeze clar cum se calculează mandatele începute înaintea intrării în vigoare a noii prevederi. În acest context, Burleanu interpretează că primul său mandat (aflat în derulare la data adoptării Statutului) nu ar trebui să fie luat în calcul la numărarea celor trei mandate permise, iar – potrivit afirmațiilor sale – astfel ar putea candida încă o dată.
Disputele despre „legalitate” și Registrul Federațiilor, pe fondul unor demersuri de afiliere/dezafiliere
Pe fondul acestor tensiuni procedurale, FRF a inițiat demersuri pentru actualizarea componenței din Registrul Federațiilor, propunând dezafilierea unor structuri istorice și afilierea a peste 250 de structuri sportive – un subiect amplu investigat și dezbătut în spațiul public. În această ecuație juridică, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, la 13 noiembrie 2023 (decizia nr. 19/2023), soluția potrivit căreia afilierea de noi membri reprezintă o modificare de statut/act constitutiv și că drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri. Această interpretare a avut și are consecințe practice în modalitatea în care FRF a încercat, prin Adunări Generale, să reglementeze lista membrilor și drepturile aferente.
