Mihai Bendeac a publicat pe Facebook un mesaj ironic la adresa celor care susțin că „acum 35 de ani se trăia mai bine”, legând intervenția sa de discuțiile despre perioada comunistă.
În postare, actorul scrie că a găsit „singura postare de pe Facebook-ul românesc ce nu are cum să aibă parte de hate” și formulează apoi o urare construită ca o ironie.
„Celor care consideră că România era cum trebuie acum 35 de ani, le doresc să îi ajute Dumnezeu să trăiască împreună cu familia și cei dragi exact la calitatea vieții de atunci”, a scris Mihai Bendeac pe Facebook.
Mesajul a atras atenția pentru felul în care întoarce nostalgia într-o frază scurtă, fără o dispută directă, lăsând publicul să se raporteze la „urare”.
De ce spune Bendeac că postarea lui „nu are cum” să strângă hate
Bendeac își explică raționamentul în același text, împărțindu-l în două „argumente” despre cum ar reacționa cele două tabere: cei care cred cu adevărat că „era bine” și cei care cred contrariul.
„Argumentul 1: Cei care chiar consideră că le era bine atunci nu pot decât să-mi mulțumească pentru frumoasa urare. Altminteri…”, a scris actorul, lăsând fraza neîncheiată intenționat.
În continuare, el completează a doua parte a logicii: „Argumentul 2: Cei care consideră invers sunt de acord cu urarea…”, tot cu final deschis.
În debutul postării, actorul își prezintă tonul triumfător, ca pe o „descoperire” personală: „Victorie!!! Am găsit postarea perfectă! ... Când spun că «am găsit», o spun în sensul că mi-a venit brusc în gând ideea”, notează Bendeac.
Ce arată datele INSCOP despre nostalgia față de perioada de dinainte de 1989
Discuția atinsă de mesajul lui Bendeac se regăsește și în datele prezentate de INSCOP Research, într-un sondaj realizat la comanda IICCMER, cu teren în perioada 25 iunie - 3 iulie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (CATI), cu o eroare maximă admisă de ±2,95%.
În cadrul sondajului, 48,4% dintre respondenți au declarat că se trăia mai bine înainte de 1989 decât în prezent, 34,7% au spus că se trăia mai rău, iar 13,2% au indicat că nivelul de trai era aproximativ același.
Tot în aceeași cercetare, 80,9% dintre respondenți au apreciat că înainte de 1989 exista mai puțină libertate decât în prezent.
La capitolul siguranță publică, 75,1% au considerat că înainte de 1989 exista mai multă siguranță decât în prezent.
Declarațiile din cadrul lansării sondajului și contextul mai larg al discuției
La prezentarea sondajului, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a afirmat că raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la „eșecurile prezentului”, menționând inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor.
El a caracterizat nostalgia ca un mecanism compensator, alimentat parțial natural (legate de pierderea tinereții sau certitudini aparente ale fostului regim) și parțial prin „agresiuni informaționale” cu vectori interni și entități externe care urmăresc divizarea și influențarea opiniei publice.
Președintele executiv al IICCMER, prof. univ. dr. Daniel Șandru, a declarat că „nostalgia față de regimul comunist... este... o problemă de securitate națională” și a subliniat nevoia unei „pedagogii a memoriei” care să ajungă în comunități, familii și în spațiul digital.