Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că România își leagă tot mai mult securitatea economică de reziliența lanțurilor de aprovizionare și de accesul la minerale rare, pe care le consideră esențiale pentru tehnologia modernă și tranziția verde. Mesajul a fost transmis în timpul unei vizite oficiale la Washington, în perioada 3–6 februarie 2026, după o discuție la un prânz de lucru cu Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, în cadrul primei reuniuni ministeriale dedicate mineralelor critice organizate la Departamentul de Stat al SUA pe 4 februarie 2026.
În același mesaj, Țoiu a spus că România are deja „3 proiecte strategice desemnate” – magneziu, grafit și cupru – și că autoritățile lucrează la simplificarea procedurilor administrative, cu obiectivul de a atrage investiții și de a crea locuri de muncă. Declarația vine în contextul în care Uniunea Europeană pune în aplicare Actul privind materiile prime critice (CRMA) și a desemnat un pachet inițial de proiecte strategice la nivel comunitar.
Ce a spus Oana Țoiu la Washington: lanțuri de aprovizionare, investiții și piețe stabile
Oana Țoiu a afirmat că „securitatea economică a României și a întregii Uniuni Europene depinde, astăzi mai mult ca oricând, de reziliența lanțurilor de aprovizionare” și a indicat că, în discuțiile cu partea americană, a existat o convergență pe tema reducerii birocrației pentru investițiile strategice, cu menținerea standardelor de transparență și protecție. Afirmațiile au fost făcute într-o postare publică a ministresei, în care a prezentat principalele concluzii ale vizitei la Washington.
Ministra a plasat miza mineralelor rare în viața de zi cu zi și în economia modernă, afirmând că acestea sunt „motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic și mașinile electrice, până la soluțiile de stocare a energiei verzi”. Mesajul subliniază legătura directă dintre resursele critice și sectoarele industriale strategice.
În aceeași postare, Țoiu a repetat că România are „deja 3 proiecte strategice desemnate (magneziu, grafit și cupru), aliniate la standardele europene” și a spus că, în paralel, România „consolidează parteneriatul cu SUA” pentru a asigura „piețe de desfacere stabile și sigure” pentru resursele sale. Ministra a mai arătat că simplificarea cadrului administrativ ar facilita atragerea de offtakeri și investitori.
Cum apar proiectele „strategice” în cadrul UE: lista Comisiei și țintele până în 2030
La nivel european, Comisia a adoptat o primă listă de proiecte strategice menite să stimuleze capacitățile interne pentru materii prime strategice și să diversifice sursele de aprovizionare. În cadrul implementării CRMA a fost desemnat un pachet inițial de proiecte care beneficiază de proceduri accelerate de autorizare și de acces la mecanisme de finanțare coordonate.
CRMA urmărește ca, până în 2030, extracția, prelucrarea și reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice să acopere aproximativ 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea Uniunii Europene. Obiectivele vizează reducerea dependenței de furnizori externi și consolidarea lanțurilor de aprovizionare pentru tranziția verde și digitală, inclusiv pentru industriile de apărare și aerospațială.
Proiectele selectate în prima rundă sunt repartizate în 13 state membre, printre care și România, și acoperă etape diferite din lanțul valoric – extracție, prelucrare și reciclare. Investiția totală estimată pentru această primă selecție a fost comunicată de forurile europene, iar beneficiarii pot solicita sprijin coordonat pentru acces la finanțare și pentru conectarea cu achizitori.
Ce știm despre cele trei proiecte din România: grafit, magneziu și cupru
În spațiul public au fost prezentate detalii despre trei proiecte strategice asociate României, pentru grafit, magneziu și cupru, iar în declarațiile oficiale s-a menționat o sumă globală de 615 milioane de euro destinată acestor proiecte. Autoritățile au localizat proiectele în județele Gorj (grafit), Hunedoara (cupru) și Bihor (magneziu) și au spus că ele vor beneficia de facilități prevăzute de regulamentul european pentru proiectele strategice.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a descris proiectul de grafit drept unul „100% românesc”, în valoare de circa 200 de milioane de euro, asociat companiei Salrom, cu o capacitate estimată la aproximativ 15.000 de tone pe an. Pentru „verde magneziu” a fost avansată o investiție de aproximativ 115 milioane de euro, iar pentru proiectul din Hunedoara s-a vorbit despre un pachet investițional de circa 300 de milioane de euro destinat extracției și rafinării cuprului (și aurului), cu o producție anuală menționată de aproximativ 20.000 de tone de concentrat de cupru.
