Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a comentat reacția transmisă de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, apreciind că mesajele venite de la Moscova indică o nemulțumire față de creșterea influenței regionale a României.
În declarațiile sale, Țoiu a legat acest episod de obiective economice și logistice, dar și de competiția pentru influență din regiune, în contextul consolidării conectării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Reacția Rusiei a fost formulată public de Iuri Pilipson, director în cadrul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de externe, care, într-un interviu, a acuzat România de implicare în sprijinirea Ucrainei și a susținut că Portul Giurgiulești ar fi fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrări către Ucraina.
Cum a interpretat Oana Țoiu reacția Moscovei
Oana Țoiu a spus că Rusia „încearcă să mute atenția în afara granițelor sale” și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și de „propagandă” în spațiul public.
În același timp, ministra a afirmat că obiectivele României sunt „foarte clare” și vizează creșterea economiei și sporirea contribuției în comerțul internațional.
Întrebată dacă interpretează declarațiile lui Iuri Pilipson ca pe o amenințare, Țoiu a răspuns că le percepe drept „o nemulțumire” a Rusiei față de expansiunea influenței regionale a României și față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa și cu Uniunea Europeană.
Țoiu a invocat procesul de aderare al Republicii Moldova, menționând deschiderea unor capitole de negociere, inclusiv pe politica externă și pe alinierea acesteia la politica externă a Uniunii Europene.
Achiziția Portului Giurgiulești, așa cum a fost descrisă în declarații publice
Referitor la achiziție, Oana Țoiu a afirmat că discuțiile sunt mai vechi și că subiectul a fost anunțat public ca fiind în negocieri încă de la mijlocul anului precedent, inclusiv în contextul unei vizite la Chișinău și al unei conferințe de presă comune cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Păpșoi.
Țoiu a susținut că achiziția este „o conversație veche” între România și Republica Moldova și a adăugat: „suntem mândri că ea este finalizată”.
Tot ea a descris portul ca având o pondere majoră în exporturile Republicii Moldova, afirmând că gestionează „peste 60% din exporturile Republicii Moldova”.
Țoiu a vorbit despre rolul Portului Constanța ca „hub logistic”, pe care l-a descris drept „esențial și recunoscut global” în echilibrarea accesului la resurse de hrană, inclusiv în ceea ce privește grânele din România și din țările vecine.
Ce a spus MAE rus despre port și despre sprijinul acordat Ucrainei
Iuri Pilipson a afirmat că autoritățile române oferă „sprijin militar-logistic direct” Ucrainei și a susținut că România este implicată în furnizarea acestui tip de sprijin.
Același oficial rus a spus că Portul Giurgiulești, al cărui operator ar fi fost cumpărat de România, a fost transformat într-un „nod de tranzit” pentru livrări de diverse mărfuri către Ucraina, inclusiv pentru cele destinate forțelor armate ucrainene.
Oficialul rus a afirmat că Bucureștiul a prezentat achiziția portului drept un pas către „reunificare economică” și că portul ar urma să fie folosit „pentru reconstrucția Ucrainei”.
Oficialul rus a indicat o pondere „de peste 70%” pentru importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale maritimă, atribuită portului.
Contextul tranzacției și mizele economice invocate în spațiul public
În primăvară, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că preluarea Portului Internațional Giurgiulești de către România este „aproape de finalizare”, menționând totodată că demersul a fost contestat în instanță de un acționar al Portului Constanța.
În același context au fost vehiculate valori financiare: aproximativ 56 de milioane de euro pentru achiziție și încă 24 de milioane de euro pentru investiții în infrastructură, inclusiv un terminal de feribot.
Portul are 120 de hectare și este poziționat la confluența Prut-Dunăre, în sudul Republicii Moldova, în imediata apropiere a frontierelor cu România și Ucraina.
Are cinci dane principale și două terminale de cereale, precum și posibilitatea operării atât a navelor maritime, cât și a celor fluviale.
Sunt evidențiate argumente logistice, inclusiv rute către Portul Constanța pe cale fluvială și maritimă, precum și un avantaj legat de conexiunea între ecartamente feroviare diferite.
Narațiuni de dezinformare și explicații despre statutul portului
Anumite canale de Telegram și mesaje distribuite pe platforme sociale au promovat ideea că Guvernul Republicii Moldova ar transfera „în secret” portul sub control străin, prezentând situația drept „trădare economică” și „pierdere a suveranității”.
Tranzacția vizează Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) și o vânzare între BERD și Portul Constanța, subliniindu-se că Guvernul de la Chișinău „nu a vândut nimic” și că portul vizat nu a fost niciodată proprietatea statului, în timp ce portul de stat Giurgiulești rămâne proprietate publică.
Concesionarea terenurilor și gestiunea inițială din 2004-2005, preluarea în 2021 de către BERD a operatorului Danube Logistics, un acord de principiu în 2025 și mențiunea că, la 14 februarie 2026, Guvernul României a anunțat că tranzacția pentru cumpărarea operatorului era „în curs de finalizare”.
Oana Țoiu a spus că este necesar ca în spațiul public să fie puse „informații corecte, coerente și la timp”, în condițiile intensificării tentativelor de manipulare și propagandă.