Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că a discutat vineri, 31 iulie 2026, cu omologul ucrainean Andrii Sîbiha despre efectele secetei severe asupra sistemului energetic al României și despre posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu energie electrică în orele de consum maxim.
Oana Țoiu a legat această discuție de măsuri interne luate pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, inclusiv de oprirea preventivă a unei unități a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Pe agenda convorbirii au fost menționate, totodată, situația de securitate din Marea Neagră și ultimele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei.
Ce a spus Oana Țoiu despre energia din Ucraina
Oana Țoiu a afirmat că tema convorbirii telefonice cu Andrii Sîbiha a fost cooperarea în domeniul energiei şi a transmis: „Vecinii se ajută între ei atunci când este posibil”.
Ministra a precizat că i-a prezentat omologului ucrainean implicațiile secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie a României, indicând în mod explicit efectele asupra producției nucleare.
Oana Țoiu a arătat că a discutat „modalități de a menține alimentarea cu energie din Ucraina, pe baza capacității sale de producție nucleară și a calendarului de mentenanță”.
Tot Oana Țoiu a declarat: „În orele de vârf vom conta și pe producția de energie din Ucraina”.
Contextul intern invocat: Dunărea, Cernavodă și măsuri preventive
Oana Țoiu a susținut că România a decis vineri instituirea stării de urgență pe piața energiei, ca urmare a scăderii drastice a debitelor Dunării.
Ministerul Energiei a transmis că, în seara de 27 iulie 2026, a fost convocat Comandamentul Energetic pentru evaluarea situației Sistemului Energetic Național în contextul debitului redus al Dunării și că, ca măsură preventivă, a fost dispusă oprirea controlată a Unității 1 a CNE Cernavodă, pentru protejarea pompelor de răcire.
Ministerul Energiei a precizat că scăderea debitului Dunării la aproximativ 1.630 mc/s a stat la baza deciziei privind oprirea controlată a Unității 1, menționând că o eventuală avarie la una dintre pompe ar putea impune lucrări complexe de reparații, cu o durată care ar putea ajunge până la un an.
În același comunicat, Ministerul Energiei a indicat pentru săptămâna respectivă un vârf de consum estimat la aproximativ 7.300 MW și o producție internă estimată între 4.000 și 4.300 MW, diferența urmând să fie acoperită prin importuri realizate în condiții comerciale.
Date hidrologice și explicații tehnice invocate în documente oficiale
Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 1 a CNE Cernavodă urma să fie oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie 2026, motivând decizia prin nivelul foarte scăzut, „fără precedent”, al Dunării, cauzat de seceta severă, şi prin aplicarea procedurilor centralei pentru astfel de situații.
Nuclearelectrica a arătat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor, precizând că menținerea Unității 1 în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a consemnat, într-un buletin din 8 iulie 2026, că debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost staționar la 2.100 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie (4.700 m3/s), iar prognoza pentru intervalul 8-15 iulie indica o scădere până la 1.900 m3/s.
Mențiunea despre oprirea Unității 1 de la Cernavodă a fost legată de parametrii asociați nivelului scăzut al Dunării și de necesitatea menținerii marjelor de siguranță în exploatare.
Elementele de securitate incluse în discuția dintre cei doi miniștri
Oana Țoiu a declarat că, în cadrul convorbirii, și-a exprimat „solidaritatea și compasiunea” după o nouă noapte de atacuri ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, pe care le-a descris ca fiind soldate cu victime civile.
Ministra a mai spus că a primit o informare privind situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece.
Potrivit declarației sale, cei doi miniștri au discutat și despre evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv despre o incursiune a unei drone rusești în spațiul aerian românesc și despre doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână.
Oana Țoiu a afirmat, de asemenea, că atacurile susținute asupra navelor civile din Marea Neagră afectează siguranța navigației și activitatea economică, menționând coridorul maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței.