Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat la Conferinţa de securitate de la Kiel că investiţiile comune pentru securitatea la Marea Neagră şi dezvoltarea infrastructurii maritime reprezintă „o miză strategică” pentru Uniunea Europeană, pentru regiune şi pentru parteneriatul transatlantic.
Ministerul Afacerilor Externe a arătat că Ţoiu a deschis evenimentul împreună cu omologul german, Johann Wadephul, în cadrul discuţiilor despre o abordare integrată a securităţii europene, care acoperă arcul geografic de la Marea Neagră şi Marea Baltică până în regiunea arctică şi Nordul Îndepărtat.
În intervenţia sa, Ţoiu a legat securitatea de conectivitatea economică şi energetică, enumerând rute şi proiecte precum Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică), reţeaua TRACECA, conexiunea Dunărea–Marea Neagră, cablurile submarine de energie şi date şi Coridorul Vertical.
Mesajul survine în contextul în care România şi Bulgaria promovează, în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră, proiectul-fanion privind un hub de securitate maritimă, cu centre la Constanţa şi Varna.
Declaraţia de la Kiel şi miza pusă pe infrastructura maritimă
La Kiel, Oana Ţoiu a descris Marea Neagră drept o „poartă maritimă strategică” pentru conectarea rutelor majore de transport şi pentru conectivitate energetică şi digitală, subliniind rolul său geopolitic şi economic în raport cu Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia.
În aceeaşi declaraţie, ministrul a spus că investiţiile comune în securitatea la Marea Neagră şi în infrastructura maritimă au o relevanţă strategică nu doar pentru UE, ci şi pentru regiune şi pentru parteneriatul transatlantic.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că reuniunea a fost orientată spre ideea unei abordări „coerente” şi „integrate” a securităţii europene pe întreg arcul geografic menţionat.
În cadrul reuniunii, Johann Wadephul a evidenţiat importanţa aducerii Mării Negre în centrul gândirii strategice europene, inclusiv din perspectiva reconstrucţiei Ucrainei.
Hub-ul UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, între concept şi operaţionalizare
MAE a indicat că Ţoiu a prezentat, la Kiel, stadiul dezvoltării conceptului Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră (Black Sea Maritime Security Hub), descris drept primul proiect-fanion care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră.
Conform aceleiaşi comunicări, structura urmează să fie găzduită de Constanţa şi Varna şi rezultă din cooperarea interinstituţională a României şi din coordonarea cu autorităţile bulgare.
Obiectivele prezentate pentru hub vizează îmbunătăţirea cunoaşterii situaţionale, eficientizarea schimbului de informaţii şi a analizelor, consolidarea rezilienţei faţă de ameninţările hibride, protecţia infrastructurii maritime şi o coordonare mai strânsă privind securitatea la Marea Neagră cu celelalte state, precum şi cu instituţiile relevante ale UE şi NATO.
Anterior, pe 15 iunie, Ţoiu a anunţat că România şi Bulgaria au finalizat proiectul comun pentru crearea hub-ului, menţionând sediile operaţionale de la Constanţa şi Varna şi faptul că iniţiativa este deschisă participării autorităţilor şi statelor din zona Mării Negre.
Cadrul european invocat de MAE şi temele conexe din agenda diplomatică
Într-un comunicat din 18 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a prezentat dialogul trilateral România–Franţa–Germania dedicat regiunii Mării Negre şi implementării Abordării Strategice a UE, în care un punct central a fost stadiul proiectului-fanion Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră.
MAE a precizat că Abordarea strategică a UE la Marea Neagră urmăreşte consolidarea implicării Uniunii în regiune prin trei direcţii principale: întărirea securităţii şi rezilienţei (inclusiv securitatea maritimă), promovarea conectivităţii şi dezvoltării economice durabile, precum şi protecţia mediului şi adaptarea la schimbările climatice.
Tot pe dimensiunea maritimă, MAE a anunţat, la începutul lunii iunie, că Ţoiu şi omoloaga sa din Filipine, Maria Theresa P. Lazaro, au convenit coorganizarea, la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2026, a celei de-a doua reuniuni ministeriale dedicate consolidării cooperării internaţionale pentru promovarea unui mediu maritim sigur şi stabil, cu o atenţie specială asupra evoluţiilor de securitate din ambele regiuni.
În marja Conferinţei de la Kiel, MAE a precizat că Ţoiu şi Wadephul au avut o întâlnire bilaterală care a inclus subiecte economice şi de securitate: susţinerea investiţiilor şi a schimburilor comerciale, contribuţia Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile NATO, precum şi discuţii privind bugetul UE, competitivitatea şi preşedinţia României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP).
