Ministerul Apărării Naționale a anunțat că, în urma unei investigații tehnice privind incidentul din 29 mai 2026, produs în municipiul Galați, obiectul suspect a fost identificat ca un sistem aerian fără pilot (UAS) model GERAN-2, de origine rusă, pe baza unei inscripții chirilice parțial lizibile („ГЕ___Ь 2”) și a analizelor probelor recuperate la fața locului.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a afirmat că un pilot român a interceptat și doborât o dronă după decolarea aeronavelor, precizând că indiciile preliminare indică același tip de aparat, GERAN-2.
Președintele Nicușor Dan a declarat că doborârea dronei care a încălcat spațiul aerian românesc a reprezentat prima interceptare reușită de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Concluziile investigației tehnice anunțate de MApN
În comunicatul Ministerului Apărării Naționale, investigația tehnică privind incidentul din 29 mai 2026 indică drept tip de obiect suspect un UAS (sistem aerian fără pilot).
MApN precizează că modelul identificat este GERAN-2, fabricat în Rusia („Russian-made”), și menționează găsirea unei inscripții chirilice („ГЕРАНЬ 2”), parțial lizibile, pe elemente ridicate ca probe.
Documentul ministerului consemnează prezența de resturi de fuselaj și fragmente de aripi cu structură din fibră de carbon, precum și componente electronice care indică utilizarea unui sistem GNSS de tip KOMETA și a unui servomotor electronic pentru controlul zborului și stabilizarea traiectoriei.
MApN informează că muniția dronei a fost un focos exploziv care a detonat la impact, cu o masă echivalentă de aproximativ 30 de kilograme (echivalent TNT).
Comunicatul arată că probele găsite la fața locului sunt „identice structural și funcțional” cu resturi recuperate în alte incidente atribuite Federației Ruse, menționând episoade anterioare în Chilia Veche, Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în două incidente precedente în Galați, la datele indicate în comunicat.
Ce a declarat Radu Miruță despre intervenție și despre decizia de doborâre
Radu Miruță a spus că, la șapte minute de la decolarea aeronavelor românești, „unul dintre piloți - au lucrat în echipă - dar unul dintre piloți a interceptat drona și a doborât-o”.
Ministrul a caracterizat reușita drept „remarcabilă” și a subliniat că pilotul a avut „o fracțiune de secundă” la dispoziție pentru a angaja ținta.
Miruță a explicat că există sisteme de apărare antiaeriană la sol, dar cu rază limitată de acțiune, motiv pentru care s-a luat decizia ridicării avioanelor de luptă în vederea interceptării în acel caz.
El a mai afirmat că drona „nu a fost niciodată deasupra unor aglomerări urbane mari”, ci deasupra unor sate și comune, și că, odată considerată țintă ostilă, se face „maximul posibil” pentru a o neutraliza.
Datele prezentate despre zbor și despre doborârea dronei
Președintele Nicușor Dan a anunțat că un avion F-16 românesc a doborât aparatul după ce acesta a încălcat spațiul aerian al României, iar focul a fost efectuat asupra unei zone nelocuite.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că ținta a fost identificată inițial la 01:46 în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 19 kilometri de granița națională (circa 10 km est de localitatea Reni).
În operațiunea de interceptare a fost implicat un F-16 românesc care a angajat ținta cu o rachetă aer-aer, doborând drona lângă satul Padina; la misiune au participat și aeronave aliate aflate în România în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană.
Nu au fost raportate victime sau persoane rănite ca urmare a doborârii dronei.
Contextul regional
Președintele Nicușor Dan a subliniat că incidentul marchează o etapă în contextul incursiunilor repetate ale dronelor în proximitatea frontierelor NATO.
România a înregistrat mai multe incursiuni și incidente cu drone de la începutul războiului din Ucraina, iar autoritățile au comunicat că analizează consecințele și măsurile de consolidare a sistemelor de apărare.
În luna mai, o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane; autoritățile au calificat acel eveniment drept primul caz în care un astfel de atac a afectat o zonă populată dintr-un stat NATO.
Reacții din partea unor oficiali NATO și ai Statelor Unite au condamnat incidentul: Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a descris comportamentul Moscovei drept „imprudent” și periculos, iar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că Alianța va „apăra fiecare centimetru” din teritoriul său.