Cristian Diaconescu a calificat drept „preocupant” răspunsul transmis după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră. În același timp, el a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține cât de sus posibil preocuparea României pe această temă.
Reuniunea a avut loc miercuri, 10 iunie, iar România a adus în discuție problema dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. Conform celor prezentate în cadrul reuniunii, autoritățile române au cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor.
După reuniune, NATO a transmis, într-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței.
De ce spune Diaconescu că este nevoie de măsuri mai aplicate
Întrebat dacă România ar trebui să spere că va primi instalații antidronă în urma unei aprobări venite după summitul din capitala Turciei, Cristian Diaconescu a avertizat că un simplu comunicat nu ar fi suficient. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt al Consiliului Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat”, a declarat el.
În argumentația sa, Diaconescu a legat discuția despre descurajare și apărare de efectele incidentelor invocate în spațiul românesc. El a spus că „incidentele de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari” în implementarea deciziilor fundamentale ale NATO privind descurajarea și apărarea pe proximitatea estică, în contextul războiului.
Tot în același registru, consilierul prezidențial a invocat exemple de pregătiri și măsuri în alte state: Finlanda, Grecia și Polonia, cu referire la antrenamente și planuri naționale pentru amenințările de tip dronă.
Ce s-a întâmplat la Constanța și cum a fost prezentat oficial
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că o dronă navală descoperită pe 5 iunie în Portul Civil Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără victime. Potrivit informării, zona fusese securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Poliției de Frontieră și Ministerului Apărării, iar obiectul era evaluat și asigurat.
MApN a precizat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina și că nu face parte din echipamentul Forțelor Armate Române și nu a fost utilizată în exercițiile recente desfășurate de minister în zona Mării Negre. Cazul este investigat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Reacții și elemente suplimentare invocate după incident
Autorități române au indicat că un dispozitiv maritim ucrainean a explodat în port, iar alte trei drone maritime au explodat în afara portului; nu au fost raportate răniți. Un mesaj atribuit Guvernului României arăta că Ministerul Apărării ar fi contactat partea ucraineană, care ar fi confirmat pierderea controlului asupra a patru drone.
Președintele Nicușor Dan a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut controlul „ca rezultat al acțiunilor de război electronic” ale Rusiei, iar intrarea dronei în „spațiul suveran românesc” ar fi o consecință directă a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Au fost consemnate evacuări temporare de pe plaje din zona Mării Negre și măsuri de alertare a populației, inclusiv declarații atribuite lui Raed Arafat privind caracterul preventiv al acțiunilor.
Ce a spus despre mandat, guvernare și ritmul negocierilor
Întrebat dacă lipsa Guvernului încurcă demersul Bucureștiului, Cristian Diaconescu a răspuns: „Categoric da”, invocând atât competiția dintre parteneri pentru sisteme care să fie operaționale imediat, cât și nevoia de „operaționalizare a diplomației” prin mandate clare. El a menționat că ambasadorii acționează în baza unui mandat și a dat exemplul reprezentantului României la NATO, Daniel Neculăescu.
Diaconescu a mai afirmat că, în chestiuni de securitate și în eventuale elemente de negociere, angajamentele trebuie susținute la nivel politic și legislativ, iar o majoritate parlamentară poate oferi un „argument hotărâtor” pentru asumări și implementare. În același context, el a spus că România nu poate lipsi de la „mesele de negociere”, subliniind că sunt mai multe paliere de discuție până la summitul de la Ankara.
