Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat sâmbătă, la Constanța, că Ministerul Apărării Naționale nu este instituția responsabilă pentru paza și controlul accesului în porturi, în contextul incidentului în care o dronă maritimă s-a autodetonat în Dana 78 din Portul Constanța. El a spus că responsabilitatea pentru intrarea în port revine Autorității Navale Române și Poliției de Frontieră.
Miruță a explicat că dronele maritime de mici dimensiuni sunt dificil de detectat de radarele militare, invocând particularitățile tehnice ale țintelor foarte joase pe suprafața mării. Declarațiile au fost făcute după o ședință de lucru dedicată evaluării situației de securitate la Marea Neagră, la care a participat și președintele municipiului București, Nicușor Dan.
Incidentul din port a fost raportat vineri dimineață; drona s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără victime și fără pagube materiale, a anunțat Ministerul Apărării Naționale. Autoritățile au activat măsuri de securitate, inclusiv restricții de acces în Portul Constanța, conform nivelului de securitate instituit în urma evenimentului.
Ce a spus Radu Miruță despre responsabilități
Radu Miruță a afirmat: „Pentru intrarea în port răspund Autoritatea Navală și Poliția de Frontieră. MApN nu face paza portului. Sprijină elementele de securitate națională”. În expunerea sa, ministrul a subliniat că controlul accesului și monitorizarea traficului naval în perimetrul portuar țin de instituțiile cu atribuții în domeniul civil și al frontierelor.
Ministerul Apărării a precizat că responsabilitatea monitorizării traficului naval în Marea Neagră aparține Autorității Navale Române. MApN a comunicat, totodată, că a fost informat vineri dimineață, la ora 06:20, despre prezența unui obiect în Dana 78 și că au fost declanșate măsuri de monitorizare a zonei, inclusiv cu ambarcațiuni și elicoptere.
Cercetările privind împrejurările în care drona a ajuns în zona portuară sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care urmează să stabilească dacă există elemente relevante pentru securitatea națională sau pentru infrastructura critică.
De ce spune ministrul că dronele maritime mici sunt greu de văzut
Miruță a explicat că radarele militare sunt eficiente pentru detectarea navelor și a țintelor aeriene, dar au limitări când ținta are o înălțime foarte mică deasupra apei. „Dronele cu înălțime de până la 80 de centimetri, pe mare, nu sunt văzute de radarele MApN”, a spus ministrul.
Pe componenta tehnică, producătorul de drone Bogdan Ochiană a descris detectarea unei drone maritime ca fiind „extrem de dificilă” și a afirmat că identificarea cu radar a dronelor navale de dimensiuni reduse este aproape imposibilă. El a recomandat o soluție stratificată, care să includă mijloace aeriene de monitorizare și capabilități de interceptare, pentru a crea timp de reacție înainte ca o astfel de dronă să ajungă în proximitatea portului.
În privința încărcăturii explozive, ministrul a spus că un astfel de aparat poate transporta până la 500 de kilograme.
Ce au anunțat autoritățile despre incident și măsurile luate
MApN a transmis că obiectul observat nu face parte din dotarea Armatei României și că nu are legătură cu exercițiile militare desfășurate recent în zona Mării Negre. Drona s-a autodetonat fără a provoca victime sau pagube materiale, iar forțele implicate au securizat zona înainte de explozie.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că a fost informat despre explozie și a subliniat că evacuarea preventivă a zonei a fost o prioritate pentru protejarea vieților omenești și a infrastructurii portuare. El a precizat că autoritățile responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că zona a fost izolată, că s-a activat Planul Roșu de Intervenție și că a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru evitarea zonei de coastă pe o distanță determinată. Arafat a mai spus că a fost mobilizat un elicopter Black Hawk din Tulcea și că măsurile au fost preventive.
Reacția ministrului despre capacitățile Armatei și demersuri externe
Întrebat dacă românii pot avea încredere în Armată, Radu Miruță a spus că militarii „fac minuni cu ceea ce au la dispoziție” și a cerut ca evaluarea să țină cont de capabilitățile tehnice existente. „Nu le cereți militarilor să apere cu mâna goală împotriva unor tehnologii care costă miliarde de euro”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că există discuții tehnice regulate pentru îmbunătățirea operațiunilor și că România a cerut sprijin temporar din partea NATO până la livrarea echipamentelor comandate, după semnarea unor contracte în cadrul programului SAFE.
Miruță a mai spus că autoritățile române poartă demersuri diplomatice pentru a stabili protocoale cu Ucraina privind procedurile în astfel de incidente; el a menționat că a discutat cu ministrul Apărării al Ucrainei și i-a transmis nemulțumirile autorităților române în legătură cu evenimentul.
