Guvernul Austriei pregătește o lege care ar urma să interzică accesul minorilor sub 14 ani la rețelele sociale, cu obiectivul ca măsura să fie aplicată din septembrie, odată cu începerea anului școlar 2026–2027. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat pentru digitalizare, Alexander Pröll, care a spus că executivul vrea să acționeze rapid și să aibă până în toamnă o soluție concretă de implementare.
Tema a devenit una dintre direcțiile majore de reglementare la nivel european, după ce Australia a introdus anterior o limită de vârstă de 16 ani pentru accesul la rețele sociale, iar Franța a avansat cu propriile propuneri legislative. În Austria, partenerii de coaliție spun că sunt de acord, în principiu, cu ideea unei limite de vârstă, însă persistă diferențe importante privind aplicarea tehnică și calendarul de punere în practică.
Când ar putea intra în vigoare interdicția și cine stabilește detaliile
Potrivit declarațiilor lui Alexander Pröll, intenția este ca interdicția să intre în vigoare la începutul noului an școlar, adică din luna septembrie. În paralel, guvernul de la Viena – o coaliție formată din conservatori, social-democrați și liberali – urmează să convoace experți pentru o analiză tehnică privind modul în care măsura ar putea fi implementată în practică.
Pröll a explicat că, într-o primă etapă, vor fi reuniți specialiști împreună cu reprezentanți ai partidelor, iar ulterior se va analiza „în detaliu” implementarea tehnică. El a menționat că modelul australian poate servi drept reper pentru partea de aplicare, inclusiv scenariul în care responsabilitatea verificării vârstei ar reveni platformelor.
Disputa din coaliție: verificarea vârstei și riscul de colectare a datelor
Deși există acord de principiu asupra introducerii unei limite de vârstă, liberalii din coaliție (NEOS) au respins varianta de aplicare propusă de tipul celei folosite în Australia. În discuțiile publice, NEOS a invocat riscurile legate de colectarea datelor personale și a cerut o soluție bazată pe identitatea digitală oficială ID‑Austria sau, pe termen mai lung, pe sistemul european eID – un sistem care, potrivit declarațiilor politice, nu ar fi pe deplin disponibil înainte de 2027.
Metodele folosite pentru stabilirea vârstei variază: pot include solicitarea unui act de identitate încărcat online, dar și tehnici mai invazive, precum recunoașterea facială, recunoașterea vocală sau analiza automatizată a comportamentului de utilizare. În caz de încălcări grave sau repetate ale regulilor, companiile de social media pot fi sancționate cu amenzi substanțiale – există mențiuni despre niveluri de sancțiuni care pot ajunge până la zeci de milioane de dolari australieni.
De ce se discută pragul de 14 ani și ce legătură are cu regulile europene
În Austria, pragul de 14 ani nu este încă definitiv stabilit și rămâne în discuții în cadrul executivului. Cancelaria federală a precizat că vârsta exactă urmează să fie decisă, însă Alexander Pröll s‑a pronunțat în favoarea limitei de 14 ani, arătând că aceasta corespunde, în opinia sa, vârstei la care intervine capacitatea de a încheia anumite acte juridice și că există o corelare cu cadrul legal european privind protecția datelor.
Regulile generale legate de consimțământul copilului pentru prelucrarea datelor personale în serviciile online prevăd, la nivel european, un prag de 16 ani, dar statele membre au posibilitatea de a coborî acest prag până la 13 ani. Austria aplică, în prezent, un prag național de 14 ani pentru astfel de consimțământuri; această situație este unul dintre argumentele invocate atunci când se propun limite de vârstă pentru accesul la platformele sociale.
Ce se întâmplă în Franța și cum se conturează presiunea la nivel european
Austria nu este singura țară care avansează cu astfel de măsuri. În Franța, parlamentarii au adoptat în primă lectură un proiect de lege care interzice utilizarea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani – o inițiativă susținută de guvern și de președintele Emmanuel Macron. Urmează ca proiectul să fie dezbătut și în Senat în fazele legislative următoare.
La nivel european există propuneri și abordări diferite: unele documente europene au susținut ideea unui prag de 16 ani pentru interzicerea accesului direct, cu posibilitatea utilizării de la 13 ani cu consimțământ parental explicit. Oficialii austrieci au semnalat că preferă o soluție europeană coordonată, dar au subliniat și că, în absența unei reglementări comune la nivelul UE, statele naționale pot considera că sunt necesare intervenții locale pentru protecția minorilor.
Deocamdată, la Viena urmează faza tehnică: experții trebuie să propună o variantă de aplicare, iar partidele din coaliție să se pună de acord asupra metodei și a calendarului, astfel încât măsura anunțată pentru toamnă să poată fi transpusă efectiv în practică.
