Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a reacționat public vineri, 22 mai 2026, după declarațiile făcute în ultimele zile de secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, pe care le-a descris drept „atacuri personale”.
Pistol a legat succesiunea acestor declarații de un termen apropiat din instanță, indicând data de 27 mai 2026, când Curtea de Apel București este programată să se pronunțe asupra Ordinului 475/2026, document contestat de CNAIR.
Disputa dintre CNAIR și conducerea Ministerului Transporturilor se suprapune peste două teme majore: transferul unor proiecte către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și litigiul privind Autostrada Sebeș-Turda (Lotul 1), în care au fost menționate despăgubiri de peste 340 de milioane de lei.
În paralel, au apărut acuzații și replici legate de bugetul companiei și de schema de personal, fiecare parte invocând date și documente pe care le consideră relevante.
Reacția lui Cristian Pistol și miza termenului din 27 mai
Cristian Pistol a susținut că, în ultimele trei zile, ar fi fost vizat de „trei atacuri publice”, pe „trei subiecte diferite”, pe care le-a caracterizat drept „trei contradicții directe cu fapte publice”.
Pistol a subliniat ceea ce a numit „o singură coincidență de calendar”: peste cinci zile de la postare, Curtea de Apel București ar urma să se pronunțe asupra Ordinului 475/2026.
Conflictul se concentrează pe Ordinul 475/2026, prin care ministrul Transporturilor intenționează transferul a cinci proiecte majore de infrastructură de la CNAIR la noua companie CNIR.
Pistol a afirmat că CNAIR a contestat ordinul în instanță, invocând parcurgerea procedurii legale, inclusiv plângere prealabilă și cerere de suspendare la Curtea de Apel București, cu termen de judecată la 27 mai 2026.
Proiecte invocate în dispută și acuzația de „blocaj”
Cristian Pistol a spus că există proiecte despre care s-ar afirma public că ar fi blocate de CNAIR, însă, potrivit lui, „situația reală” ar fi diferită.
Ca exemplu, acesta a indicat Drumul Expres Arad-Oradea, despre care a afirmat că are alocat „zero lei” în bugetul pe 2026, decizie anunțată anterior de premier.
Tot în acest context, a fost menționată Autostrada Ploiești-Brașov, unde Pistol a susținut că inclusiv conducerea CNIR ar fi recunoscut dificultăți.
Aceste puncte au fost prezentate de șeful CNAIR ca argumente într-o dispută mai amplă despre responsabilități și despre modul în care sunt descrise public blocajele din infrastructură.
Litigiul Sebeș-Turda, despăgubirile și trimiterea Corpului de control
O temă centrală a schimbului de acuzații o reprezintă litigiul dintre CNAIR și constructorul italian Impresa Pizzarotti, privind Autostrada Sebeș-Turda (Lotul 1), în care a fost menționată o obligație de plată de peste 340 de milioane de lei, stabilită prin arbitraj.
Horațiu Cosma a anunțat că ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a trimis Corpul de control la CNAIR, în urma rezultatului arbitrajului, și a invocat necesitatea verificării situației, transmiterea concluziilor către „organele competente” și sesizarea Curții de Conturi pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili.
Cosma a susținut că, în noiembrie 2021, Cristian Pistol ar fi semnat o înțelegere prin care eventualele penalități în arbitraj ar fi fost limitate la 150 de milioane de lei, însă tribunalul arbitral nu ar fi luat în considerare documentul, invocând nerespectarea rigorilor legale privind forma și prezentarea în arbitraj.
Cosma a asociat disputa cu „calitatea” lucrărilor recepționate, enumerând probleme precum alunecări de teren, porțiuni închise și reconstruite, poduri deplasate, denivelări și gropi.
De cealaltă parte, Cristian Pistol a afirmat că Pizzarotti ar fi solicitat despăgubiri de 527 de milioane de lei, iar în 2021 CNAIR ar fi negociat reducerea sumei la 149,6 milioane de lei, pe care a descris-o drept „cea mai bună poziție obținută pentru bugetul român”.
Pistol a mai susținut că, în noiembrie 2025, tribunalul arbitral ar fi ignorat acordul și ar fi majorat obligația de plată la peste 340 de milioane de lei.
Pistol a afirmat că, la 21 mai 2026, Judecătoria Sectorului 1 a admis o cerere de suspendare provizorie, soluție pe care a interpretat-o ca un semn că argumentele CNAIR sunt solide.
Contractul lotului 1 a fost semnat la 14 noiembrie 2014 cu asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA - Pomponio Construcții SRL, la o valoare de 541,739 milioane lei, fără TVA, cu durată inițială de 22 de luni și termen inițial de finalizare 1 octombrie 2016.
Factori considerați obiectivi pentru întârzieri: exproprieri, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice.
Există 30 de revendicări formulate din 2016, care au dus la dosarul arbitral nr. 29/2020.
Tribunalul arbitral ar fi tratat eronat efectele juridice ale acordului, iar CNAIR a formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025, îndreptată prin Sentința nr. 7/30.01.2026, în dosarul nr. 7937/2/2025 aflat pe rolul Curții de Apel București, menționând și intenția inițierii unui arbitraj distinct privind constatarea legalității acordului.
Disputa despre buget și schema de personal
Un alt punct de conflict indicat de Cristian Pistol privește propunerea de buget pentru 2026 și schema de personal a CNAIR, în raport cu declarațiile publice ale lui Horațiu Cosma.
Pistol a afirmat că datele oficiale ar contrazice ideea unei extinderi a aparatului central, indicând că numărul posturilor aprobate la nivelul aparatului central a scăzut în 2025 de la 1.259 la 1.163.
Tot potrivit acestuia, în ultimii șase ani numărul total al angajaților companiei ar fi crescut cu doar cinci persoane, în timp ce rețeaua de autostrăzi și drumuri expres administrată s-ar fi extins cu peste 564 de kilometri.
În privința celor 518 posturi pentru care s-ar solicita aprobare, Pistol a susținut că acestea există deja în organigramă și sunt vacante, majoritatea destinate structurilor teritoriale.
Acesta a avansat și un impact bugetar estimat: 19,35 milioane lei pentru perioada august-decembrie 2026, sumă pe care a spus că o va suporta integral din veniturile proprii ale CNAIR, „zero lei de la bugetul de stat”.
