Ciprian Şerban a declarat luni, la o conferinţă de bilanţ, că „nu i se pare potrivit” ca statul să vândă o companie care „funcţionează”, referindu-se la TAROM. În aceeaşi intervenţie, fostul ministru al Transporturilor a spus că operatorul aerian are „un plan foarte bun” de redresare şi că „îi place să creadă” că TAROM nu va fi închisă.
Declaraţiile vin în contextul în care, tot luni, vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat că TAROM nu este în graficul planului de redresare aprobat de Comisia Europeană şi că, pentru anul trecut, compania a înregistrat o pierdere de 186 de milioane de lei.
Cadrul ajutorului de stat şi relaţia cu instituţiile europene rămân centrale: planul de restructurare al TAROM a fost aprobat de Comisia Europeană în aprilie 2024, ca măsură destinată restabilirii viabilităţii pe termen lung, cu condiţii şi garanţii asociate.
Ce a spus Ciprian Şerban despre vânzarea companiilor de stat şi cazul TAROM
În intervenţia de la conferinţa de bilanţ, Ciprian Şerban a formulat o poziţie explicită împotriva vânzării unor active de stat care obţin rezultate: „nu mi se pare potrivit ca în momentul în care ai ceva ce funcţionează în ţara ta să trebuiască să vinzi”.
El a precizat că „TAROM‑ul e o situaţie aparte”, menţionând existenţa unei „înţelegeri cu Comisia” în legătură cu sprijinul public. Fostul ministru a spus că statul a acordat anul trecut un ajutor de stat de 65 de milioane de lei şi că mai figurează în buget alte 65 de milioane de lei pentru acest an.
Întrebat despre riscul de închidere, fostul ministru a evitat un răspuns categoric şi a spus: „Daţi‑mi voie să cred că nu se va întâmpla acest lucru”.
Ce a afirmat vicepremierul Oana Gheorghiu despre planul de redresare şi pierderi
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că TAROM se află într‑un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, ceea ce implică sprijin financiar din partea statului pentru încercarea de salvare a companiei, dar a afirmat că operatorul „nu a reuşit să se ţină de acest plan” şi „nu este în grafic”.
Conform declaraţiilor sale, planul de redresare urmăreşte evitarea adâncirii pierderilor; vicepremierul a indicat pentru anul trecut o pierdere de 186 de milioane de lei.
Oana Gheorghiu a spus că, în ultimii zece ani, TAROM a înregistrat pierderi constante din activitatea operaţională, iar singurul an de profit a rezultat din vânzarea unor aeronave şi a unor sloturi. Ea a afirmat că, în acest moment, compania nu se poate susţine singură cu modelul de business şi structura de personal pe care le are.
Vicepremierul a mai spus că autorităţile aşteaptă decizia Comisiei Europene privind o posibilă prelungire a planului de redresare şi a avertizat că, dacă prelungirea nu este acceptată, statul nu va mai putea acorda bani companiei sub formă de ajutor de stat.
Cadrul european al ajutorului de stat şi mizele unei prelungiri
În aprilie 2024, Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, un ajutor de restructurare pentru TAROM de până la 95,3 milioane de euro (echivalentul a circa 473,69 milioane de lei). Măsura a fost gândită pentru a permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, cu garanţii menite să limiteze denaturările concurenţei.
Decizia include un pachet de măsuri de raţionalizare a operaţiunilor, reînnoirea flotei şi reducerea costurilor; ajutorul aprobat a fost compus, între altele, din anularea unei datorii de aproximativ 49,53 milioane de euro şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro.
Autorităţile au anunţat că aşteaptă o decizie a Comisiei privind o posibilă prelungire a perioadei de restructurare, iar neacceptarea unei astfel de prelungiri ar însemna încetarea posibilităţii de a acorda sprijin sub formă de ajutor de stat.
Semnale din companie: flotă şi schimbări comerciale legate de redresare
La 2 iulie 2024, TAROM a anunţat semnarea unui contract de leasing pentru achiziţia a două aeronave Boeing 737 MAX 8, cu livrare estimată în perioada decembrie 2025 - ianuarie 2026; aeronavele au o capacitate de 189 de locuri şi fac parte din procesul de modernizare a flotei.
Compania a precizat că achiziţia de aeronave noi face parte din planul de redresare şi a fost o condiţie pentru aprobarea ajutorului de stat de către Comisia Europeană.
În februarie 2026, TAROM a actualizat structura tarifară pentru zborurile interne, introducând tariful LIGHT, fără bagaj de cală inclus, ca opţiune cu preţ redus, fără posibilitate de modificare sau rambursare; măsura a fost prezentată drept parte a unei abordări comerciale mai flexibile.
Contestarea ajutorului în instanţă şi argumentele invocate
În 2025, Wizz Air Ungaria şi Wizz Air Malta au introdus o acţiune împotriva ajutorului de restructurare în valoare de 95,3 milioane de euro acordat TAROM, solicitând anularea deciziei Comisiei Europene.
În acţiune sunt invocate, printre altele, critici privind evaluarea eligibilităţii TAROM, realismul şi viabilitatea planului de restructurare, necesitatea şi proporţionalitatea intervenţiei statului şi motivarea deciziei Executivului european.
Tribunalul General din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a respins, în 2024, o acţiune anterioară a Wizz Air referitoare la un alt ajutor acordat TAROM, de aproape două milioane de euro.
Luni, Ciprian Şerban a declarat că demersul PSD-AUR de a susţine împreună o moţiune de cenzură este „o decizie pragmatică” şi a subliniat: „nu vorbim despre nicio alianţă, nu avem niciun plan de viitor cu Partidul AUR”.
Tot luni, Marian Neacşu a anunţat că PSD va iniţia, împreună cu AUR, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, precizând că el şi Petrişor Peiu se ocupă de partea tehnică a redactării. Petrişor Peiu a declarat că intenţia este ca moţiunea să fie depusă şi dezbătută la începutul lunii mai.
