Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că scufundarea unor barje în Dunăre este o „soluție punctuală”, prin care autoritățile încearcă să câștige „încă câteva zile” pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la CNE Cernavodă, pe fondul unui debit extrem de scăzut al fluviului.
Potrivit lui Miruță, intervenția este o soluție tehnică propusă de specialiștii de la Apele Române și pusă în aplicare de Ministerul Transporturilor, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), cu implicarea și coordonarea Ministerului Energiei pentru aprobarea activităților.
În aceeași intervenție, ministrul a rezumat limitele situației: „Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”.
Cum a descris Miruță operațiunea cu barjele
Radu Miruță a spus că scufundarea celor două barje se face lent, pentru a permite poziționarea cât mai precisă în locul stabilit de specialiști. El a descris și momentul tehnic al scufundării: după ce s-a pompat apă, „urmează să intre apa naturală”, iar barjele se vor scufunda, într-o procedură care, în evaluarea sa, mai dura „un sfert de oră, 20 de minute” la momentul declarației.
Ministrul a mai afirmat că, după scufundarea primelor două barje, „alte două ar urma să fie amplasate în zonă”, în cadrul aceleiași intervenții.
Întrebat despre întârzieri, Miruță a respins ideea lipsei de coordonare și a spus că încetinirile au fost cauzate de măsuri de siguranță și de condițiile din teren: curenți, înclinarea unei barje și adaptarea soluției de legare a două barje între ele.
Planul pe etape invocat de ministru
Miruță a încadrat scufundarea barjelor într-un plan tehnic „în mai multe etape”, despre care a spus că se bazează pe un raport tehnic asumat de specialiști. În această schemă, el a enumerat: „pasul unu, dinamitarea stâncii”, „pasul doi, scufundarea barjelor”, precum și „dragarea la intersecția brațelor Bala cu Dunărea Veche” pentru reducerea „rezistenței hidraulice”.
În același context, ministrul a indicat rolurile instituționale: Apele Române ca autor al propunerii tehnice, Ministerul Transporturilor/AFDJ ca executor, Ministerul Energiei ca „coordonator” care aprobă activitatea împreună cu entitățile implicate, iar Ministerul Apărării ca sprijin pentru „dinamitarea acestei stânci”.
Miruță a spus că intervențiile anterioare ar fi avut deja efecte măsurabile: „după dinamitarea stâncii la Cernavodă a crescut cota”.
De ce contează debitul Dunării pentru Cernavodă
Situația a fost legată explicit de condițiile hidrologice. Apele Române anunța la mijlocul lunii iulie că debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, a ajuns la 1.750 m³/s, cu tendință de scădere spre 1.700 m³/s în următoarele zile, valoare comparabilă cu minimul din 2003 (1.650 m³/s). În aceeași informare era indicată și media multianuală pentru luna iulie, de 4.700 m³/s.
În contextul acestor valori, Apele Române arăta că pe sectorul Călărași-Cernavodă au fost impuse restricții la folosințe pentru irigații (treapta III). Tot atunci, se menționa că Administrația Națională Apele Române și Hidroelectrica au început evacuări controlate de debite din acumulări de pe Olt și Argeș pentru menținerea unor niveluri minime necesare producerii de energie nucleară la CNE Cernavodă.
Miruță a legat presiunea de timp de evoluția precipitațiilor în amonte: „Dacă ar fi plouat prin Austria, durează vreo 20-25 de zile până când ar ajunge efectele aici. Pe noi ne interesează în următoarele trei-patru zile”.
Ce au comunicat autoritățile și compania despre operarea Unității 2
La finalul lunii iulie, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, după o analiză realizată în noaptea de 29 spre 30 iulie, care a indicat că parametrii de operare permit continuarea operării „în condiții de siguranță”. Compania a precizat că operarea se face cu monitorizarea strictă a parametrilor, marjelor de siguranță și procedurilor asociate situațiilor de secetă.
În același comunicat, Nuclearelectrica a avertizat că oprirea Unității 2 „poate fi necesară în orice moment”, în funcție de fluctuațiile negative ale nivelului Dunării și efectele lor asupra sistemelor centralei. Tot acolo se arăta că Unitatea 1 rămâne în „stare oprită sigură” până când nivelul Dunării va permite reconectarea în condiții de siguranță.
Separat, într-un comunicat din 30 mai 2026, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în seara acelei zile, după o deconectare automată produsă pe 4 mai, ca urmare a unei disfuncționalități la un izolator aferent transformatorului de evacuare putere, situație care a impus înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă. Compania a menționat că, pe perioada lucrărilor, reactorul a fost menținut „în siguranță, în stare oprită”, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației și mediului.