Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că Guvernul pregătește o „formulă hibridă” pentru perioada de după 31 martie 2026, când expiră actuala plafonare a prețului la gazele naturale, astfel încât factura consumatorului final să nu crească. Potrivit ministrului, pragul urmărit este menținerea prețului final la nivelul actual, de 0,31 lei/kWh (TVA inclus); dacă, în urma formării prețului pe lanț, s-ar înregistra un tarif peste acest nivel, diferența ar urma să fie acoperită de statul român.
Declarațiile vin în contextul în care, spune ministrul, pe piață au apărut oferte cu 18–20% mai mari față de nivelurile actuale, ceea ce a determinat autoritățile să caute soluții care să evite o majorare bruscă a facturilor după încheierea schemei curente de plafonare.
Ce înseamnă „formula hibridă” anunțată de ministru
Bogdan Ivan a explicat la Digi24 că soluția propusă are ca idee principală aplicarea unor limite pe întregul lanț — de la producție până la consumatorul final — astfel încât prețul din factură să nu depășească nivelul de astăzi. Măsura este prezentată ca o combinație de instrumente care să mențină stabilitatea prețurilor în tranziția către piața liberă.
Concret, ministrul a descris un mecanism cu mai multe componente: plafonarea anumitor elemente ale lanțului (inclusiv a unor componente de preț la producător) și stabilirea unor plafoane maxime pentru componentele reglementate (transport, distribuție, activitatea de furnizare). Potrivit explicațiilor sale, chiar dacă unele tarife reglementate ar urca spre limitele admise, combinația de măsuri urmărește ca prețul final plătit de consumatorul casnic să rămână în jurul plafonului de 0,31 lei/kWh (310 lei/MWh).
Ministrul a mai afirmat că, în scenariul în care rezultă totuși un preț final mai mare de 0,31 lei/kWh, diferența ar urma să fie suportată de statul român, în condițiile instrumentelor pe care Guvernul le pregătește pentru perioada de tranziție.
De ce spune ministerul că era nevoie de o intervenție după 31 martie
Argumentul invocat de Bogdan Ivan este riscul unei creșteri bruște a ofertelor din piață după expirarea plafonării, mai ales în contextul apariției unor oferte cu 18–20% mai mari față de nivelurile actuale. Ministrul a susținut că, prin formula propusă, furnizorii și distribuitorii ar fi stimulați să-și optimizeze cheltuielile în marjele reglementate, reducând presiunea asupra prețului final.
Separat, într-o declarație din 5 februarie 2026, Ivan a afirmat că mecanismul pregătit de Guvern ar garanta menținerea nivelului actual al facturilor „cel puțin până la 31 martie 2027”, fără a intra în detalii tehnice în acel moment, și a explicat că actele normative vor trebui modificate pentru implementarea soluției propuse.
Ce se știe, oficial, despre plafonare și perioada acoperită acum
Din perspectiva cadrului legal, Ordonanța de urgență nr. 6/2025 prevede măsuri aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026. Acesta este motivul pentru care, în comunicările oficiale, data de 31 martie 2026 apare ca reper pentru încheierea schemei actuale de plafonare/compensare.
În acest moment nu există publicat un proiect final al unui act normativ care să detalieze «formula hibridă» — parametrii bugetari (cost estimat, surse de finanțare sau metodologia de decontare către furnizori/distribuitori) nu au fost făcuți publici într-o formă finală. Ministerul Energiei a recunoscut totodată că un document de lucru referitor la limitarea adaosurilor comerciale a fost încărcat temporar pe site și retras ulterior, explicând că publicarea a fost o „eroare materială” și că acel document nu reprezenta o variantă definitivă.
Ce recomandări au mai fost menționate pentru consumatori
În declarațiile sale din 5 februarie 2026, Bogdan Ivan i-a îndemnat pe consumatori să își verifice contractele și să folosească comparatorul de prețuri pentru a identifica oferte mai avantajoase, în special în situația în care au contracte la prețuri ridicate. Ministerul și ANRE au subliniat în repetate rânduri utilitatea comparatoarelor pentru consumatori în tranziția către piața liberă.
În același set de declarații, ministrul a reiterat că documentul publicat și retras de pe site-ul Ministerului Energiei a fost o eroare procedurală și a cerut ca acesta să fie ignorat, subliniind că nu era un act oficial adoptat.
