Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că prețurile la gazele naturale pentru consumatorii casnici nu vor crește în perioada următoare și că mecanismul pregătit de Guvern ar urma să mențină facturile la nivelul actual cel puțin până la 31 martie 2027. Declarația a fost făcută joi, 5 februarie 2026, într-o conferință de presă, pe fondul discuțiilor din piață despre ieșirea treptată din schema actuală de protecție și despre cum va arăta perioada de tranziție. „Oamenii să stea liniștiți, nu o să crească prețul la gaze 100% în următorul an”, a spus ministrul.
Ce promite Ministerul Energiei și până când
Bogdan Ivan a afirmat că „în mod cert” prețurile la gaze nu vor crește până la 31 martie 2027 și că, „generic”, mecanismul va însemna „o plafonare în mai multe marje”, astfel încât prețul final plătit de populație să rămână la nivelul de acum.
Potrivit ministrului, soluția se află într-o „fază tehnică avansată”, iar forma completă a detaliilor ar urma să fie prezentată după modificarea actelor normative, anunțată pentru săptămâna viitoare, pe motiv că este vorba despre o legislație complexă.
Cum ar urma să funcționeze mecanismul: „plafonare pe tot lanțul”
Ministrul a descris principiul de bază: plafonarea ar urma să fie aplicată pe întreg lanțul, „de la producător plus tot lanțul până la consumatorul final”, astfel încât, chiar dacă există marje și tarife diferite pe segmente, prețul final din factură să nu depășească nivelul plătit în prezent.
În această formă, mecanismul este descris ca o soluție de tranziție, pregătită în urma unor discuții tehnice începute din septembrie 2025, cu reprezentanți ai pieței și specialiști, și agreată la nivel guvernamental.
Ce a spus premierul despre perioada 1 aprilie 2026 – martie 2027
În aceeași discuție publică despre prețurile la gaze, premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 4 februarie 2026, că, între 1 aprilie 2026 și finalul lunii martie 2027, ar urma să existe o perioadă tranzitorie în care prețul pentru consumatorii casnici nu ar mai fi „plafonat”, dar ar fi „administrat” pentru a rămâne stabil.
Potrivit premierului, prețul ar urma să fie reglementat pe tot lanțul (producători–transport–distribuție–furnizare) pentru clienții casnici și pentru CET‑uri, pentru cantitatea folosită la producerea energiei termice. Pentru celelalte activități, a spus Bolojan, nu ar mai exista plafon, însă „majoritatea consumatorilor din economie” ar cumpăra deja gaze la prețuri sub plafon, conform datelor de la acel moment.
De ce apare Neptun Deep în discuție și ce impact este invocat
Bogdan Ivan a legat perspectiva de stabilizare (și posibilă scădere) a prețurilor de creșterea viitoare a producției interne și de intrarea în piață a unei cantități suplimentare de gaze, invocând aproximativ 8 miliarde de metri cubi asociate proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. În viziunea ministrului, mai multă „lichiditate” ar putea duce la o scădere naturală a prețului „pe tot lanțul”.
Separat, OMV Petrom și Romgaz au anunțat anterior începerea forajului primei sonde pentru dezvoltarea și producția din proiectul Neptun Deep și au estimat "first gas" pentru 2027, menționând o contribuție de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual la producția României, odată atins platoul de producție.
Documentul publicat și retras: explicația ministrului
Întrebat despre un document apărut pe site-ul Ministerului Energiei și retras ulterior, Bogdan Ivan a afirmat că a fost vorba despre „o eroare internă” și că nu era un document oficial, ci „doar unul dintre zecile de documente de lucru” aflate în analiză, solicitând să fie ignorat ca referință.
În aceeași logică, Ministerul Energiei a transmis că un proiect de act normativ privind limitarea adaosului comercial ar fi fost publicat temporar „ca urmare a unei erori materiale” și retras pentru a evita interpretări greșite.
