Atingerea limitei operaționale pentru pomparea apei la Cernavodă „nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear”, a explicat Petre Min, reprezentant al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), într-o intervenție la Digi24. Pe 10 octombrie 2026, Dunărea a ajuns în acest sector la −259 cm, cu numai 3 cm peste limita de −262 cm, potrivit Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).
Apele Române a dispus evacuări suplimentare din acumulări pentru a susține alimentarea sistemelor de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă. La 10 octombrie, ambele unități erau oprite din cauza debitului scăzut al Dunării, însă reactoarele aveau în continuare nevoie de răcire. Intervențiile urmăresc asigurarea apei necesare menținerii lor în siguranță.
Apa din acumulări, eliberată coordonat spre Dunăre
La intrarea în țară, debitul Dunării era sub 1.200 de metri cubi pe secundă, conform anunțului ANAR din 10 octombrie. Valorile de −259 și −262 cm de la Cernavodă sunt cote hidrometrice, adică niveluri ale apei raportate la un reper de măsurare. Diferența de trei centimetri arată apropierea de limita operațională relevantă pentru pompare.
Pentru perioada 10–18 octombrie 2026, instituția a dispus suplimentarea cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, prin exploatarea coordonată a acumulărilor de pe valea Mostiștei. Este cantitatea suplimentară de apă evacuată în fiecare secundă, peste debitul anterior.
Măsura este corelată cu evacuări controlate din acumularea Izbiceni, de pe Olt, și din acumularea Mihăilești, de pe Argeș. Scopul este creșterea aportului de apă în Dunăre și limitarea scăderii nivelului în sectorul Cernavodă. Coordonarea ține cont de debitele disponibile, de timpul necesar pentru ca apa eliberată să ajungă în sectorul vizat și de evoluția hidrologică prognozată.
ANAR precizează că acumularea Iezer nu va fi golită: potrivit estimării instituției, după aplicarea măsurii vor rămâne disponibili peste 40 de milioane de metri cubi de apă. Evacuările sunt controlate, iar nivelurile și debitele sunt monitorizate pentru adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare.
De ce reactoarele oprite au nevoie de răcire
Oprirea unui reactor reduce rapid energia produsă, dar combustibilul nuclear continuă să degaje căldură și trebuie răcit. Această căldură reziduală, provenită din dezintegrarea radioactivă, reprezintă o fracțiune din căldura produsă în timpul funcționării normale, explică autoritatea canadiană de securitate nucleară. Oprirea reacției și evacuarea căldurii din combustibil sunt funcții distincte; de aceea, asigurarea apei pentru răcire rămâne necesară și după oprirea producției.
Un baraj în lucru și rezerve pentru intervenție
Petre Min a spus că pe amplasamentul de la Cernavodă se lucrează la crearea unui baraj care să direcționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire — locul din care acestea preiau apa. Potrivit reprezentantului CNCAN, evacuările din acumulări sunt coordonate cu intervențiile de la centrală.
Min a explicat că proiectarea centralei și organizarea sistemelor de protecție prevăd rezerve de apă. Potrivit declarației sale, acestea ar permite menținerea instalației în siguranță timp de trei zile chiar și fără intervenții suplimentare asupra nivelului Dunării.
El a descris cele trei zile ca pe timpul disponibil pentru luarea măsurilor necesare prevenirii unui posibil accident, inclusiv dacă autoritățile sunt surprinse de o situație dificilă.