Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, indică începutul lui noiembrie ca posibilă perioadă pentru repornirea centralei nucleare de la Cernavodă. Reluarea producției depinde de nivelul Dunării, iar prognozele invocate de oficial „nu sunt niște certitudini”. Până atunci, înlocuirea energiei nucleare menține presiunea asupra costurilor electricității, alături de scumpirea gazelor pe piața europeană, potrivit acestuia.
Nivelul Dunării este cu 30 de centimetri mai mic decât la oprirea reactorului 2, spune Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Apelor Române. Ea descrie al treilea val de deficit hidrologic drept cel mai sever și indică o tendință de scădere în continuare a nivelului apei.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru repornire
În interviul publicat pe 8 octombrie 2026 la „Interviurile Adevărul”, Bușoi a explicat că reluarea producției presupune atingerea unui nivel minim de siguranță și o prognoză de creștere a nivelului apei pentru cel puțin câteva zile. Apa Dunării este necesară pentru răcirea centralei, iar o ameliorare trecătoare nu asigură funcționarea stabilă.
Oficialul a spus că prognoza pentru următoarele zece zile nu permitea redeschiderea în siguranță. Pentru intervalele mai îndepărtate, el a cerut prudență: previziunile care indicau o posibilă revenire a apei în septembrie nu se confirmaseră, iar estimările pe termen mediu se pot schimba.
O pornire prematură ar putea deteriora pompele, a avertizat Bușoi. Înlocuirea lor ar putea dura luni sau chiar un an, potrivit acestuia. Secretarul de stat a exclus presiunea politică ori administrativă pentru repornirea centralei în condiții nesigure, chiar dacă reluarea producției este considerată strategică.
Incertitudinea afectează și achizițiile furnizorilor care înlocuiesc energia contractată de la producătorul nuclear. Bușoi a explicat că un anunț al ministerului privind o dată de repornire le-ar schimba strategia. Aceștia trebuie să decidă câtă electricitate cumpără din piață sau prin alte contracte pentru perioada în care centrala rămâne oprită.
La intrarea în țară, debitul Dunării este sub o treime din medie
Buletinul din 8 octombrie al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor consemnează la Baziaș, la intrarea Dunării în țară, un debit în ușoară scădere, de 1.200 de metri cubi pe secundă. Observațiile privesc intervalul 7 octombrie, ora 07:00 – 8 octombrie, ora 07:00.
Media multianuală a lunii octombrie este de 3.900 de metri cubi pe secundă. Debitul observat reprezintă astfel mai puțin de o treime din medie, fiind cu aproximativ 69% mai mic. Debitul măsoară volumul de apă care trece printr-o secțiune într-un anumit timp; comparația de 30 de centimetri făcută de Apele Române privește nivelul apei.
Pentru intervalul 8 octombrie, ora 07:00 – 15 octombrie, ora 07:00, hidrologii prognozează menținerea debitului la Baziaș la 1.200 de metri cubi pe secundă în primele cinci zile, urmată de o creștere ușoară, până la 1.300 la final. Valorile rămân mult sub media lunii. Pentru repornirea Cernavodă contează nivelul local al apei necesare răcirii, nu debitul măsurat la intrarea în țară.
Cum este înlocuită producția nucleară
Potrivit lui Bușoi, Cernavodă asigura circa 20% din electricitate și producea continuu, „în bandă”. În timpul verii, energia solară a ajutat la înlocuirea acestui aport pe parcursul zilei. Seara, acoperirea necesarului a depins de contribuția eoliană și de importuri.
Oprirea centralei se suprapune peste presiunea gazelor mai scumpe în Europa. Bușoi a explicat că gazul influențează și prețul electricității, fiind folosit de centrale pentru producerea curentului. Prin piețele interconectate, costurile europene se reflectă și în energia cumpărată de furnizorii din România.
La momentul interviului, secretarul de stat susținea că alimentarea era asigurată, inclusiv prin importuri, și că nu erau necesare limitări ale consumului industrial. Eventualele restricții pentru marii consumatori erau prezentate ca instrument de ultimă instanță.
Ce înseamnă estimarea de 74 de lei în plus pe lună
Pentru gospodării, o estimare concretă apare în analiza publicată de Asociația Energia Inteligentă pe 7 octombrie. Aceasta privește ofertele casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026, comparate cu oferte similare din toamna lui 2025, în aceeași zonă de distribuție și cu TVA inclus. Bușoi a precizat în interviu că s-a referit la estimarea asociației, fără să fi făcut un calcul propriu.
Scenariul central pornește de la un preț de 1,30 lei pe kilowatt-oră și estimează unul de 1,67 lei, o diferență de 37 de bani. La un consum constant de 200 kWh pe lună, costul calculat ar trece de la 260 la 334 de lei: 74 de lei în plus lunar.
În scenariul favorabil, prețul ar ajunge la 1,55 lei/kWh, iar diferența pentru același consum ar fi de 50 de lei pe lună. În scenariul tensionat, un preț de 1,80 lei/kWh ar însemna 100 de lei suplimentar. Aplicarea acestor scenarii la o gospodărie depinde de prețul contractului său și de cantitatea consumată.
„Tabelul este o estimare transparentă a costurilor posibile, nu dovada că fiecare furnizor va majora oferta cu 37 bani/kWh”, precizează asociația.
Cea mai mare parte a creșterii modelate vine din achiziția energiei. Analiza folosește un portofoliu ipotetic în care 65% din electricitate este cumpărată prin contracte pentru livrare în viitor, iar 35% pe piața spot, pentru livrare apropiată. Scumpirea acestor achiziții contribuie împreună cu aproximativ 25 de bani/kWh la diferența estimată.
Restul calculului include consumul concentrat în ore scumpe, costurile diferențelor dintre energia cumpărată și cea consumată, recuperarea unor pierderi, finanțarea și riscurile furnizorilor. Ipotezele trebuie adaptate fiecărui portofoliu: pierderile deja compensate sau recuperate se exclud, iar primele pentru riscuri se reduc dacă acestea sunt deja acoperite prin contracte. Și costurile rețelelor trebuie calculate cu tarifele zonei de distribuție relevante.