Viceprim-ministră Oana Gheorghiu a afirmat miercuri, 10 iunie 2026, într-un mesaj publicat pe Facebook, că TAROM are datorii financiare de aproximativ 930 de milioane de lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane de lei și o pierdere estimată pentru 2025 de 186 milioane de lei.
În aceeași postare, ea a susținut că „profitul excepțional din 2024” a rezultat din vânzarea de active și din tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională, precizând că ar fi fost singurul an „cu profit” din ultimul deceniu.
Gheorghiu a legat situația companiei de probleme de guvernanță și de ceea ce a numit lipsa unei strategii coerente pe termen lung, indicând și un grad de ocupare al aeronavelor „sub 70%”, „mult sub țintele asumate”.
Ce a declarat Oana Gheorghiu despre datoriile și pierderile TAROM
În mesajul publicat pe Facebook, viceprim-ministră a prezentat o listă de indicatori pe care i-a atribuit companiei: datorii financiare de 930 milioane de lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane de lei, pierdere estimată pentru 2025 de 186 milioane de lei și un grad de ocupare al aeronavelor sub 70%.
Tot acolo, ea a caracterizat compania drept „prost gestionată” și a afirmat că profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și din tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală.
Gheorghiu a descris un „cerc vicios” în care, potrivit ei, se vând active pentru acoperirea pierderilor, se amână decizii dificile și „conflictele de guvernanță blochează reforma”.
Profitul din 2024 și explicația invocată pentru rezultat
În postarea de pe Facebook, Oana Gheorghiu a scris că rezultatul pozitiv din 2024 nu reflectă performanța operațională a companiei, ci ar fi legat de vânzări de active și de tratamente contabile excepționale, pe care le-a numit „un profit fals”.
La un briefing de după ședința de Guvern, a spus că TAROM a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitatea operațională, ci din alte activități.
Într-o intervenție televizată din februarie 2026, viceprim-ministră a susținut că TAROM a avut profit într-un singur an „atunci când a vândut niște aeronave”.
Planul de restructurare și discuțiile cu Comisia Europeană
La briefingul de după ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, Oana Gheorghiu a declarat că TAROM se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar că planul „nu este în grafic” și că compania este în dialog cu instituția europeană pentru o prelungire.
În aceeași declarație, ea a afirmat că Guvernul ia în calcul „scenarii alternative” în cazul în care nu este aprobată o prelungire a planului.
Într-o declarație din 22 aprilie 2026, Gheorghiu a spus că Ministerul Transporturilor și conducerea interimară a TAROM poartă negocieri cu Comisia Europeană și a arătat că TAROM ar fi făcut o propunere de prelungire a planului de redresare.
Rolul strategic invocat și măsurile cerute pentru redresare
Oana Gheorghiu a afirmat că TAROM are „un rol strategic pentru România” și a enumerat motive precum conectivitatea, securitatea și mobilitatea, poziționarea regională, locurile de muncă și infrastructura tehnică și know-how-ul acumulat.
Ea a indicat drept necesare, „urgent”, un management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.
TAROM este compania națională de transporturi aeriene române, înființată în 1954, membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010, operează peste 50 de destinații și are o flotă alcătuită din 12 aeronave.
