Inițiatorii proiectului de modificare a legii avocaturii au decis să scoată din această inițiativă modificările Codului civil, care includeau obligația redactării unor contracte prin avocat, potrivit unui comunicat transmis joi, 29 octombrie 2026, de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR). În aceeași zi, organizația patronală IMM România a anunțat că a obținut în Parlament eliminarea prevederilor contestate.
Potrivit UNBR, senatorul Daniel Fenechiu a anunțat decizia inițiatorilor în dezbaterea organizată de Comisia juridică a Senatului. Modificările Codului civil urmează să fie analizate separat, pentru convenirea unei variante comune cu mediul de afaceri și profesiile reglementate.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, disputa privește costul și accesul la serviciile necesare încheierii contractelor. IMM România contestase obligația de a apela la avocat, invocând cheltuieli suplimentare și dificultăți pentru firme.
Propunerea B563/2026 a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul continuă procedura parlamentară. Obligația contestată era o regulă propusă, iar renunțarea anunțată de inițiatori nu echivalează cu adoptarea unei legi.
Ce contracte viza obligația propusă
În forma inițială a proiectului, articolul II completa Codul civil cu o obligație legată de o condiție precisă: atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau pentru dovedirea contractului, înscrisul care consemnează contractul urma să fie întocmit de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
Forma scrisă poate fi cerută pentru ca un contract să fie valabil sau pentru a putea dovedi încheierea lui. Obligația propusă pentru unele contracte scrise se raporta la aceste cerințe legale, fără să impună avocatul pentru orice înțelegere contractuală. Domeniul său nu era limitat la contractele firmelor.
Regula urma să se aplice și modificărilor unui contract, însă numai atunci când legea cere, pentru modificarea respectivă, forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau dovadă. Pentru contractele încheiate electronic, proiectul prevedea aplicarea obligației în condițiile și cu respectarea legii speciale.
Textul preciza și consecința nerespectării obligației: lipsa redactării prin avocat nu ar fi atras automat nulitatea, adică lipsirea contractului de efectele sale juridice. Această sancțiune s-ar fi aplicat numai dacă legea o prevedea expres.
De ce au cerut organizațiile de afaceri respingerea proiectului
Cu două zile înaintea anunțului, pe 27 octombrie, IMM România și Patronatul Consultanților în Afaceri, Relații de Muncă și Management Integrat (ProIMM) ceruseră Senatului respingerea proiectului. În poziția lor comună, înregistrată în secțiunea de opinii publice a inițiativei, organizațiile contestau proporționalitatea măsurilor și lipsa unei evaluări a impactului asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Ele avertizau asupra costurilor și dificultăților de acces la servicii pe care le-ar putea produce obligațiile propuse. Criticile depășeau redactarea contractelor: priveau și restricțiile asupra consultanței, redactarea actelor pentru registrul comerțului și accesul avocaților la informații deținute de terți.
Dacă procedura legislativă continua, cele două organizații solicitau suspendarea acesteia până la evaluarea impactului și consultarea celor afectați. Eliminarea articolului II, care modifica Codul civil, era una dintre cererile lor; solicitau schimbări și în partea referitoare la legea avocaturii.
Consultanța și atribuțiile altor profesii rămân în dezbatere
Proiectul cuprinde separat modificări ale Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat. La dezbaterea din 29 octombrie, președintele UNBR, Traian Briciu, a susținut că obiectivele sunt delimitarea mai clară a consultanței juridice personalizate, combaterea serviciilor oferite fără drept și protejarea secretului profesional, inclusiv a confidențialității relației avocat–client.
Forma inițială definește consultanța juridică prin aplicarea normelor de drept la situația concretă a unui client, pentru a-i oferi o opinie sau un sfat. Informațiile juridice generale, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele juridice standardizate sunt exceptate din această definiție în măsura în care nu presupun analiza juridică a unei situații concrete. Delimitarea se aplică indiferent de tehnologia folosită pentru furnizarea serviciului.
UNBR a precizat că, în interpretarea sa, proiectul privește serviciile oferite profesional pentru terți: persoanele își pot redacta propriile acte, iar societățile pot lucra prin personalul propriu, inclusiv prin consilieri juridici, potrivit legii. Uniunea a respins și ideea unei interdicții asupra inteligenței artificiale, susținând că problema urmărită este oferirea fără drept a serviciilor juridice și prezentarea înșelătoare a răspunsurilor automate ca fiind verificate de specialiști.
Potrivit comunicatului UNBR, participanții la dezbatere au cerut clarificări privind atribuțiile altor profesii în arbitraj, înființarea societăților, recuperarea creanțelor și mediere, precum și condițiile accesului avocatului la informații deținute de terți. Discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare, articol cu articol, pe baza unei forme revizuite a proiectului.