Confederația Patronală Concordia a cerut pe 26 octombrie 2026 retragerea proiectului B563/2026, care ar introduce obligația redactării prin avocat a unor contracte și documente ale firmelor. Organizația reclamă cheltuieli suplimentare și lipsa consultării celor afectați, solicitând, într-un comunicat, o evaluare a costurilor înaintea unei noi propuneri.
În același document, Corina Vasile, directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), avertizează că definiția consultanței juridice ar putea afecta inclusiv platformele de resurse umane, contabilitate și asistenții cu inteligență artificială. Disputa privește atât activitățile rezervate avocaților, cât și măsurile judiciare propuse pentru serviciile online. La 26 octombrie, inițiativa se afla la Senat pentru dezbatere.
De ce cere Concordia retragerea proiectului
Concordia susține că inițiativa a fost depusă fără calcularea costurilor pentru firme și fără consultarea companiilor, contabililor, juriștilor și industriei IT. Confederația contestă și necesitatea noii obligații: cere să fie explicată problema pe care aceasta ar rezolva-o înainte ca firmele să fie obligate să cumpere un serviciu profesional.
„Firmele nu au cerut-o. Când au nevoie de un avocat, îl angajează de pe piața liberă”, afirmă Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia. El solicită o consultare în care cei afectați să poată discuta atât existența unei probleme, cât și soluția potrivită. Confederația cere ca orice viitoare inițiativă pe acest subiect să includă o evaluare clară a costurilor și să nu frâneze tehnologii precum inteligența artificială.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, îngrijorarea exprimată de Oana Luca, vicepreședinta Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri pentru Regiunea Nord-Vest, este că onorariile suplimentare ar reduce banii disponibili pentru investiții și salarii. Ea susține că aceeași cheltuială pentru un document ar apăsa mai greu asupra unei microîntreprinderi decât asupra unei corporații.
Ce riscuri vede ANIS pentru aplicațiile digitale
ANIS contestă aplicarea definiției consultanței juridice indiferent de tehnologia folosită. Corina Vasile avertizează că formularea „poate transforma într-o activitate rezervată avocaților orice aplicație care dă un răspuns adaptat utilizatorului, de la platformele de HR și contabilitate până la asistenții AI”. Organizația anticipează restricții pentru furnizori și costuri suplimentare pentru oamenii și companiile care folosesc aceste servicii.
Forma depusă de inițiatori definește consultanța juridică prin mai multe condiții: serviciul trebuie să fie personalizat, să aplice reguli de drept unei situații juridice concrete și să ofere o opinie sau un sfat pe baza căruia beneficiarul să își decidă acțiunile. Criteriul s-ar aplica indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată.
Informațiile juridice generale, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele juridice standardizate sunt excluse în măsura în care nu presupun analiza juridică a unei situații concrete. Pentru furnizorii de aplicații, delimitarea contestată privește, așadar, trecerea de la informații și instrumente generale la analiza juridică adaptată situației utilizatorului.
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susținea, în poziția sa din 20 octombrie, că proiectul nu interzice platformele de servicii juridice digitale sau utilizarea inteligenței artificiale. Organizația consideră decisivă diferența dintre informarea generală și consultanța personalizată. Comunicatul răspundea criticilor Romanian Business Leaders privind costurile contractelor, înaintea intervenției Concordia și ANIS.
Cele cinci zile privesc primul termen de judecată
Corina Vasile afirmă că serviciile ar putea fi oprite printr-o procedură de cinci zile. În proiect, intervalul privește stabilirea primului termen de judecată, în cel mult cinci zile de la înregistrarea cererii. Instanța ar decide asupra măsurilor solicitate.
UNBR ar putea cere instanței încetarea încălcării legii profesiei prin servicii online. Dacă ar fi necesară intervenția unui furnizor intermediar, ar putea solicita un ordin în condițiile Regulamentului european privind serviciile digitale. Tot instanței i-ar putea cere un ordin pentru furnizarea informațiilor necesare identificării persoanei care desfășoară activitatea. Hotărârea ar fi executorie, adică ar putea fi pusă în aplicare, și ar putea fi atacată numai cu apel, în cinci zile de la comunicare.
ANIS critică și riscul sancțiunilor penale pentru folosirea unor expresii. Prevederea propusă se referă la folosirea fără drept a denumirilor, titulaturilor ori expresiilor care, prin prezentare sau context, sunt de natură să inducă publicul în eroare asupra calității de avocat, apartenenței la o formă de exercitare a profesiei ori la o structură de organizare a acesteia. Sancțiunea ar fi închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda, inclusiv pentru fapte comise online.
În ce condiții ar deveni obligatorie redactarea prin avocat
Proiectul propune completarea Codului civil astfel încât înscrisul să fie întocmit de avocat atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea contractului, dacă legea nu prevede altfel. Este vorba despre un document semnat de părți, distinct de actul autentificat de notar. Alegerea voluntară a părților de a pune o înțelegere în scris nu este, singură, condiția prevăzută de text.
Pentru actele adiționale, obligația s-ar aplica numai dacă legea cere acea formă scrisă pentru validitatea sau dovada modificării respective. În cazul contractelor încheiate electronic, obligația s-ar aplica în condițiile și cu respectarea legislației speciale. Nerespectarea redactării prin avocat nu ar atrage nulitatea contractului decât dacă legea stabilește expres această sancțiune.
Separat, inițiativa include redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, cu excepția actelor pentru care legea cere forma autentică sau stabilește o altă competență exclusivă. Activitățile enumerate în articolul privind serviciile avocaților ar fi rezervate acestora, cu excepția atribuțiilor conferite expres prin lege și altor profesii juridice.
UNBR cere ca atribuțiile celorlalte profesii să fie păstrate și delimitate expres, inclusiv pentru profesioniștii care nu fac parte din categoria profesiilor juridice. Organizația recunoaște preocupările privind costurile și predictibilitatea, dar invocă și rolul asistenței juridice în prevenirea pierderilor. Pentru evaluarea cheltuielilor, solicită separarea serviciilor juridice deja contractate de costul suplimentar efectiv.
Potrivit fișei legislative, propunerea fusese înregistrată pe 14 octombrie la Senat, prima Cameră sesizată. Inițiatorii solicitaseră procedură de urgență, dar proiectul nu figura în această procedură. Pe 26 octombrie, istoricul parlamentar consemna trimiterea inițiativei pentru aviz la Consiliul Concurenței.