Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține că redactarea contractelor prin avocat poate preveni pierderi și procese, dar recunoaște că obligația propusă trebuie evaluată și în raport cu accesibilitatea serviciilor. În răspunsul publicat pe 18 octombrie și actualizat pe 19 octombrie, organizația admite și necesitatea clarificării competențelor altor profesioniști, una dintre problemele ridicate de criticii proiectului.
Propunerea B563/2026, care ar modifica Legea profesiei de avocat și Codul civil, a fost înregistrată pe 14 octombrie. La 19 octombrie, dosarul parlamentar avea stadiul „înregistrat la Senat pentru dezbatere”. Inițiatorii au solicitat procedură de urgență, însă dosarul nu figura în această procedură. Inițiativa are semnături ale unor parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR și PACE și nu este o lege adoptată.
Ce contracte ar trebui redactate de avocat
Forma depusă la Senat propune completarea articolului 1241 din Codul civil: „Atunci când legea cere, pentru validitatea sau pentru dovedirea contractului, forma scrisă sub semnătură privată, înscrisul constatator se întocmește de avocat, dacă legea nu prevede altfel”.
Obligația ar depinde, așadar, de o cerință legală: contractul trebuie consemnat în scris fie pentru a fi valabil, fie pentru a putea fi dovedit. Forma sub semnătură privată desemnează un înscris semnat de părți, distinct de actul autentic întocmit de notar. Regula păstrează excepția „dacă legea nu prevede altfel” și nu ar fi declanșată automat de simpla alegere a părților de a-și pune înțelegerea pe hârtie.
Pentru modificarea contractelor, condiția este separată: redactarea prin avocat ar fi obligatorie numai dacă legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru modificarea respectivă, pentru validitate sau pentru dovadă. În cazul contractelor încheiate electronic, obligația s-ar aplica în condițiile și cu respectarea legislației speciale.
Proiectul mai prevede că nerespectarea obligației de redactare prin avocat nu ar atrage nulitatea contractului decât dacă legea stabilește expres această sancțiune.
De ce Dimitriu invocă angajările și majorările salariale
Deputatul USR Alexandru Dimitriu, el însuși avocat, a anunțat într-o postare pe Facebook din 17 octombrie că a refuzat să semneze inițiativa: „Mi s-a cerut s-o semnez și am refuzat, deși sunt avocat”. El afirmă că USR hotărâse să nu susțină proiectul.
Dimitriu avertizează că redactarea prin avocat ar putea ajunge să fie necesară pentru angajare, actul adițional de majorare salarială, asigurare sau actele firmei. Deputatul contestă costurile suplimentare pentru oameni și companii și susține că acestea nu au fost calculate.
Exemplele privind munca pornesc de la cerințe care există deja. Articolul 16 din Codul muncii cere încheierea contractului individual de muncă în scris, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității salariatului. Obligația revine angajatorului. Salariul de bază și celelalte componente salariale se află între elementele contractului enumerate de articolul 17.
Modificarea acestor elemente impune încheierea unui act adițional înainte ca schimbarea să se producă, exceptând situațiile în care modificarea este prevăzută expres de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. Pentru aceste acte, efectul propunerii ar depinde de corelarea noii obligații cu legislația specială și cu excepția păstrată în proiect.
UNBR răspunde criticii privind costurile prin argumentul prevenirii. Pentru o închiriere, de exemplu, avocatul ar putea clarifica în ce condiții crește chiria, cine plătește reparațiile și când se restituie garanția. Organizația susține că onorariul poate evita penalități, bani pierduți sau cheltuielile unui proces, precizând că beneficiul depinde de situația concretă.
Unde apar suprapunerile cu alte profesii
Critica lui Dimitriu privește și extinderea listei activităților rezervate avocaților. Proiectul enumeră, între altele, redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, arbitrajul, activitățile juridice pentru recuperarea creanțelor și activitatea de executor testamentar, cu condițiile și excepțiile prevăzute în text. Deputatul avertizează asupra suprapunerilor cu activitatea altor persoane, de la contabili la ingineri aleși arbitri într-o dispută.
UNBR arată că regula actuală rezervă activitățile enumerate avocatului „dacă legea nu prevede altfel”. Proiectul ar înlocui această excepție cu referirea la activitățile stabilite expres prin lege și în competența „altor profesii juridice”. Formularea ridică problema atribuțiilor pe care legile speciale le acordă și unor profesioniști din afara acestei categorii.
„Diferența trebuie lămurită, pentru a păstra neechivoc și competențele conferite prin legi speciale profesioniștilor care nu sunt încadrați ca profesii juridice”, recunoaște UNBR. Organizația consideră necesară corelarea listei serviciilor avocatului cu drepturile și atribuțiile recunoscute altor persoane prin legi speciale, inclusiv pentru arbitraj, recuperarea creanțelor și actele societăților.
Serviciile online: cine decide și ce reprezintă cele cinci zile
Antreprenorul Radu-Sebastian Amariei a contestat, într-o postare pe Facebook, obligațiile propuse pentru contracte și implicațiile asupra platformelor juridice și instrumentelor de inteligență artificială. El a avertizat asupra restrângerii accesului la asemenea servicii și a criticat rapiditatea procedurii judiciare prin formula „Cenzură pe internet în 5 zile”.
Proiectul definește consultanța juridică drept un serviciu personalizat: analiza unei situații concrete și furnizarea unei opinii sau recomandări care să ajute clientul să decidă. Exclude informarea juridică generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate, în măsura în care acestea nu presupun analiza juridică a unui caz concret. Delimitarea s-ar aplica indiferent de tehnologia folosită.
UNBR susține că scopul este protejarea beneficiarului atunci când un furnizor oferă fără drept servicii personalizate sub aparența asistenței profesionale. Organizația dă exemplul unei platforme care invocă „avocații noștri”, deși recomandările sunt generate automat, fără să fie verificate și asumate de un avocat identificabil. Într-o asemenea situație, clientul ar putea crede că primește un serviciu pentru care răspunde un profesionist.
Potrivit articolului 25¹ propus, UNBR ar putea cere instanței încetarea încălcărilor legii profesiei realizate, promovate, oferite sau intermediate online. Dacă oprirea încălcării necesită intervenția unui furnizor de servicii intermediare, organizația ar putea solicita un ordin în baza Regulamentului european privind serviciile digitale. Ar putea cere și informații pentru identificarea persoanelor responsabile, în condițiile aceluiași regulament.
Instanța ar judeca cererile de urgență și cu precădere, iar primul termen de judecată s-ar stabili în cel mult cinci zile de la înregistrarea cererii. Intervalul privește primul termen, nu soluționarea definitivă a cererii sau închiderea automată a unei platforme. UNBR ar sesiza instanța, iar judecătorul ar decide măsurile.
Hotărârea ar putea fi pusă în executare și ar putea fi atacată numai cu apel, în termen de cinci zile de la comunicare.