Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, 27 ianuarie 2026, că o parte dintre șefii companiilor de stat „nu au performat” raportat la funcțiile și câștigurile avute și a pus problema contractelor de management „făcute prost”, cu criterii de performanță atât de joase încât pot fi bifate chiar și la „o activitate mediocră”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la RFI România, după ce Guvernul a decis reduceri salariale și a modificat componente variabile ale veniturilor la vârful companiilor de stat. Bolojan a susținut că miza nu este doar economisirea la buget, ci corectarea unor „nedreptăți aberante” și introducerea unei presiuni reale pentru rezultate, inclusiv prin prevederile bugetare care urmează să fie aprobate în primul trimestru.
De ce spune premierul că directorii nu pot fi schimbați „de pe o zi pe alta”
Întrebat de ce nu au fost demiși directorii plătiți foarte bine, dar cu rezultate slabe, Ilie Bolojan a explicat că problema pleacă de la contractele de management negociate în anii anteriori, în care indicatorii de performanță au fost fixați la un nivel foarte redus. În aceste condiții, chiar și o conducere cu rezultate slabe poate susține că și-a îndeplinit formal criteriile asumate, pentru că acele clauze permit obținerea remunerațiilor fără câștiguri reale pentru companie.
Premierul a diferențiat, pe scurt, două categorii de manageri: pe de o parte, cei care „își fac datoria” și care ar trebui recompensați în funcție de rezultate; pe de altă parte, managerii cu „contracte blindate” — angajamente încheiate astfel încât să le protejeze poziția și să facă foarte dificilă înlocuirea lor fără ca acționarul (ministerul sau instituția tutelară) să refacă indicatorii și să exercite o presiune clară pentru performanță.
Ce măsuri spune că a luat Guvernul: tăieri de salarii și reducerea sumelor variabile
Bolojan a afirmat că Executivul a redus drepturile salariale care depășeau anumite plafoane și a tăiat sumele variabile „în anumite zone”, astfel încât veniturile să ajungă „la un nivel decent”. El a mai explicat că Guvernul a aplicat în anumite cazuri și o reducere cu circa 30% a nivelului remunerațiilor pentru șefii unor companii de stat, măsură gândită nu doar ca economie bugetară, ci ca o corecție de echitate între sectorul public și cel privat.
Premierul a subliniat însă că intervențiile trebuie făcute „în condiții legale”: dacă reducerile sau alte măsuri nu sunt adoptate corect se poate ajunge la procese în care instanțele pot anula diminuările și pot obliga statul la plata retroactivă a sumelor contestate. Aceasta, a spus el, obligă la prudență în modul de aplicare a schimbărilor salariale și contractuale.
Bugetele din primul trimestru, folosite ca instrument de presiune: rămân sau pleacă în funcție de indicatori
Ilie Bolojan a afirmat că reforma companiilor de stat nu se face peste noapte, dar că Guvernul a început procesul și va folosi bugetele care urmează a fi aprobate în primul trimestru drept un instrument de presiune: în acele bugete vor fi introduse cerințe și condiționări menite să forțeze îmbunătățirea activității manageriale. Scopul, a explicat premierul, este ca la finalul anului să existe elemente obiective pentru o evaluare clară a performanțelor.
Conform explicației sale, scenariile sunt două: fie managerii își respectă noii indicatori și rămân în funcție, fie nu îi respectă și, în consecință, pot fi înlocuiți — dar numai după ce acționarul și organele de conducere aplică acești indicatori și creează pârghii legale și procedurale care să permită schimbarea.
Cazul EximBank invocat în discuție: „am transmis toate documentele la parchet”
Solicitat să comenteze situația directorului EximBank, despre care în spațiul public s-a discutat în legătură cu închirierea unei clădiri din patrimoniul statului printr‑un intermediar privat, la costuri mai mari, premierul a declarat că acesta „mai este în funcție”.
Bolojan a precizat că Guvernul a transmis documentele relevante către parchet și a insistat că fiecare instituție trebuie să‑și facă datoria atunci când există suspiciuni privind utilizarea banului public. Totodată, a reiterat că nu există un „instrument direct” pentru a demite imediat un manager în astfel de cazuri, tocmai din cauza clauzelor din contractele încheiate anterior care protejează pozițiile respective dacă nu sunt modificate sau complet reproiectate de acționar.
Întrebat dacă problema ține de legislație, premierul a răspuns că nu legea ar fi problema, ci „buna credință” a celor care au semnat contractele și modul în care acestea au fost puse în practică. El a explicat că legea permite încheierea de contracte de management, plecând de la premisa că acționarul are interesul ca bunurile sale să fie administrate corect, dar că, în practică, obligațiile asimetrice din unele contracte au făcut dificilă sancționarea managerială rapidă.
