Sari la conținut

Stolojan spune că economia a crescut sub 1% în pofida investițiilor publice. Ce arată cifrele Comisiei Europene

Stolojan spune că economia a crescut sub 1% în pofida investițiilor publice. Ce arată cifrele Comisiei Europene
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Fostul premier Theodor Stolojan a susținut marți, 29 septembrie, la lansarea cărții sale găzduită de Banca Națională a României, că încetinirea creșterii economiei României a început în 2022, înaintea măsurilor pe care le numește de austeritate. El a spus că ritmul creșterii a coborât sub 1% în timp ce statul aloca tot mai mulți bani investițiilor publice și a cerut corectarea deficitelor economice.

Ce arată datele despre creștere și investiții

Stolojan nu a precizat anul sau seria statistică la care se referă pragul de 1%. Prognoza Comisiei Europene din mai 2026 oferă un reper, fără să identifice automat intervalul avut în vedere de fostul premier: PIB-ul real al României crescuse cu 0,7% în 2025. Pentru 2026, Comisia estima o creștere de 0,1%, urmată de 2,3% în 2027. Aceste ultime două valori sunt prognoze, nu rezultate măsurate. Creșterea reală arată evoluția economiei după eliminarea efectului modificării prețurilor.

În aceeași prognoză, Comisia estima că investițiile publice vor urca de la 6% la aproape 7% din PIB în 2026, odată cu avansul proiectelor de infrastructură finanțate inclusiv din fonduri europene. Este o proiecție privind ponderea investițiilor în PIB, nu o măsurare a creșterii lor în termeni reali. Ea nu arată nici câtă producție internă va genera fiecare proiect.

Pentru 2026, Comisia anticipa că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată, alimentată de scumpirea energiei, vor diminua veniturile disponibile și consumul intern. Investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete urmau să contribuie pozitiv la creștere, însă nu suficient pentru a compensa slăbirea celorlalte componente. Astfel, investițiile pot avea o contribuție favorabilă într-un an în care creșterea totală a economiei rămâne foarte mică.

Unde se poate duce o parte din cheltuiala suplimentară

O analiză publicată în iulie 2026 de Andrei-Bogdan Sterescu, din cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei, examinează factorii creșterii României în perioada 2010–2024. Autorul urmărește ce parte din cheltuieli se îndreaptă către importuri, în loc să se transforme în producție din țară.

Potrivit rezumatului analizei, România a avut deficite bugetare și investiții publice ridicate în timp ce creșterea reală a PIB-ului a încetinit. O parte substanțială a cheltuielilor suplimentare s-a reflectat în importuri. Explicația privește cheltuielile din economie în ansamblu; ea nu demonstrează că investițiile publice au provocat încetinirea invocată de Stolojan. Pagina publicației precizează că opiniile autorului nu reprezintă neapărat poziția oficială a Comisiei Europene.

Stolojan a apreciat că încetinirea începută în 2022 a precedat cu trei ani și jumătate orice măsură pe care o consideră de austeritate. Prognoza Comisiei descrie pachete de consolidare fiscală aplicate între decembrie 2024 și septembrie 2025, fără să stabilească ce măsuri include fostul premier în termenul „austeritate”.

De ce insistă asupra deficitelor

Fostul premier a avertizat asupra riscului unui dezechilibru extern: în aprecierea sa, dacă deficitul de cont curent sau datoria externă s-ar apropia de o criză, rezolvarea ar depinde și de creditorii externi, care ar cere credibilitate. Deficitul de cont curent arată, în linii mari, că plățile unei țări către exterior depășesc încasările sale din relația cu restul lumii.

Prognoza din mai oferă repere pentru două deficite diferite. Comisia consemna un deficit al finanțelor publice de 7,9% din PIB în 2025, în scădere de la 9,3% în 2024, și estima reducerea lui la 6,2% în 2026. Deficitul de cont curent era tot de 7,9% din PIB în 2025, dar măsoară relația economică a țării cu exteriorul; Comisia îl prognoza la 6,9% în 2026. Valorile egale din 2025 nu fac indicatorii interschimbabili.

Stolojan a mai susținut că România își poate îmbunătăți potențialul de creștere printr-o alocare mai bună a resurselor și prin atragerea investițiilor străine directe. Este direcția pe care o propune el; cifrele despre investițiile publice și PIB nu stabilesc, singure, ce schimbări ar produce acest rezultat.

Etichete
Semnalează o greșeală