Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cere ca bugetul pentru 2027 să susțină revenirea economiei prin venituri estimate realist, cheltuieli mai eficiente și investiții care pot fi finanțate efectiv. Într-o postare pe Facebook din 13 noiembrie 2026, după anunțarea creșterii trimestriale a produsului intern brut (PIB) cu 2,1%, el a cerut ca deciziile privind indexările și majorările să fie luate în ansamblul bugetului, în limita deficitului asumat.
„Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut”, a avertizat Nazare. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2026, economia a rămas cu 0,3% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, pe seria brută. Ministrul spune că industria și consumul nu și-au revenit încă și că recuperarea trebuie consolidată.
Bugetul pe 2027: cheltuielile și majorările, evaluate împreună
Pentru alegerea investițiilor, Nazare cere să fie evaluate atât posibilitatea de a le finanța, cât și activitatea economică pe care o pot susține. Construcția bugetului trebuie să țină cont de obligațiile deja asumate, iar reducerea risipei și folosirea mai eficientă a banilor sunt prioritățile indicate de ministru pentru anul următor.
„Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului pe care ni l-am asumat”, a scris ministrul.
Nazare cere și adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2027. Argumentul său este că un plan credibil ar confirma finanțatorilor și agențiilor de rating continuarea reducerii dezechilibrelor bugetare. În opinia ministrului, respectarea angajamentelor poate crea, în timp, condiții mai bune de împrumut pentru stat și pentru firme.
Ce măsoară creșterea de 2,1%
Potrivit estimării-semnal publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 13 noiembrie, PIB-ul a crescut în trimestrul III din 2026 cu 2,1% față de trimestrul II, în termeni reali, adică după eliminarea efectului variației prețurilor. Comparația folosește date ajustate sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, pentru a ține seama de tiparele recurente și de diferențele de calendar dintre perioade.
Raportarea la anul precedent arată un avans mult mai mic: față de trimestrul III din 2025, creșterea a fost de 0,1% pe seria brută și de 0,3% pe cea ajustată sezonier. Pentru întregul interval ianuarie–septembrie 2026, rezultatul a rămas negativ: o scădere de 0,3% pe seria brută și de 1% pe seria ajustată, comparativ cu primele nouă luni din 2025.
Avansul de 2,1% măsoară, așadar, recuperarea față de trimestrul imediat anterior, după o perioadă slabă. În seria trimestrială recalculată de INS, economia scăzuse cu 1,5% în ultimul trimestru din 2025 și cu 0,3% în primul trimestru din 2026, apoi stagnase în trimestrul al doilea. Îmbunătățirea din trimestrul III coexistă cu scăderea cumulată pe nouă luni față de anul precedent.
Cifrele fac parte din estimarea-semnal, o primă evaluare a evoluției PIB. INS recalculează trimestrial seria ajustată sezonier și a programat publicarea datelor provizorii pentru trimestrul III la 7 decembrie 2026.
Investiții mai mari, dar și dobânzi în creștere
Nazare pune revenirea pe seama investițiilor publice, pentru care invocă aproape 108 miliarde de lei cheltuite în ianuarie–septembrie. Valorile exacte, prezentate de ministru într-o postare din 26 octombrie, sunt de 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste nivelul aceleiași perioade din 2025.
În explicația ministrului, lucrările de infrastructură susțin activitatea constructorilor, comenzile către furnizori și ocuparea forței de muncă. El consideră că orientarea resurselor către proiecte europene și accelerarea plăților au sprijinit revenirea și cere ca aceeași abordare să ghideze bugetul pentru 2027.
Sumele pentru investiții sunt cheltuieli exprimate în lei curenți. Creșterea lor nominală și avansul real al PIB măsoară lucruri diferite: prima arată câți bani au fost cheltuiți, iar al doilea urmărește evoluția activității economice după eliminarea efectului prețurilor.
Dobânzile plătite în primele nouă luni au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, potrivit cifrelor prezentate de Nazare la 26 octombrie. Ministrul invocă această cheltuială drept o constrângere asupra banilor disponibili pentru spitale, școli și infrastructură.
În aceeași prezentare, el a anunțat un deficit cash de 78,3 miliarde de lei pentru ianuarie–septembrie 2026, echivalent cu 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% în perioada comparabilă din 2025. Deficitul cash reprezintă diferența dintre plățile și încasările efective ale bugetului. Nazare susține că reducerea acestuia a fost obținută în paralel cu majorarea investițiilor.
Finanțarea europeană are un rol important în acest echilibru. Potrivit ministrului, peste 70% din investițiile publice din primele nouă luni au fost susținute din surse europene. La 26 octombrie, el avertiza că neîncasarea unor finanțări așteptate poate pune presiune suplimentară pe bugetul național, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
Pentru granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență, adică finanțările nerambursabile, Nazare explica mecanismul: dacă sumele aferente ultimelor cereri de plată nu sunt încasate, cheltuielile deja efectuate rămân fără veniturile europene prevăzute să le acopere, cu impact asupra deficitului.
Ministrul le ceruse ministerelor să stabilească, pentru fiecare investiție, ce lucrări au fost realizate, ce plăți mai sunt datorate, ce proiecte pot fi finalizate și ce surse certe de finanțare există. Pentru pregătirea bugetelor următoare, el cere evaluarea costurilor rămase și a obligațiilor de plată care se întind pe mai mulți ani.


