Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat vineri seară, 9 octombrie 2026, la Digi24, că are „un grad mare de siguranță” că pensiile vor fi indexate în 2027 și că va susține reluarea discuțiilor pentru legea salarizării în sectorul public. Nu a anunțat procentul indexării sau data concretă a aplicării.
Pentru salariile bugetarilor, Niculescu a spus că „voi milita pentru Legea salarizării”. Discuțiile anterioare nu au dus la un rezultat, iar el intenționează să le reia pentru a întări sentimentul de echitate în rândul românilor. A indicat dialogul cu sindicatele, patronatele și partidele politice drept necesar pentru a ajunge la această lege.
Întrebat despre măsurile de relansare economică cerute de Partidul Social Democrat (PSD), Niculescu a afirmat că programul de guvernare le va include. A explicat însă că abordările economice diferite din negocieri trebuie aduse la o soluție comună înainte de a prezenta detaliile.
Ce prevede legea pentru indexarea pensiilor
Pentru pensionarii din sistemul public, 2027 este deja reperul stabilit de legislație pentru reluarea mecanismului general de indexare. Articolul XXXI din Legea nr. 141/2025 menține valoarea punctului de referință la 81 de lei în 2026 și stabilește aplicarea prevederilor de indexare indicate în lege începând cu 2027.
Punctul de referință intră în calculul pensiei: suma se obține prin înmulțirea numărului total de puncte al pensionarului cu această valoare. O creștere a punctului de referință modifică astfel suma rezultată, în funcție de punctele fiecărei persoane.
Regula generală din articolul 84 al Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede majorarea anuală, în ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Creșterea reală arată evoluția salariilor după luarea în calcul a inflației. Formula folosește indicatori definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică, cunoscuți în anul curent pentru anul precedent.
Dacă unul dintre cei doi indicatori este negativ, se folosește cel pozitiv; dacă ambii sunt negativi, se păstrează ultima valoare a punctului de referință. Procentul rezultat nu poate depăși creșterea veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, fiind acordat procentul mai avantajos. Pentru acest plafon, legea folosește indicatorii definitivi cunoscuți în cei doi ani precedenți.
Consiliul Fiscal trebuie să publice anual, în iunie, un raport despre respectarea regulilor de majorare, eventualele abateri și impactul financiar.
Ce pârghii bugetare invocă Niculescu
Întrebat cum ar putea viitorul guvern să reducă deficitul bugetar fără noi măsuri de austeritate, Niculescu a enumerat reducerea cheltuielilor și încasarea mai bună a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Deficitul apare atunci când cheltuielile statului depășesc veniturile sale.
El a inclus între pârghiile economice creșterea absorbției fondurilor europene de coeziune, adică folosirea unei părți mai mari din finanțările disponibile pentru proiecte. Nu a cuantificat economiile sau veniturile suplimentare urmărite și nici costul indexării pensiilor ori al schimbărilor salariale.
Niculescu consideră necesară continuarea reformei administrației pentru a optimiza cheltuielile statului. Vrea și accelerarea digitalizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și a întregii administrații. Întrebat despre repetarea promisiunilor privind digitalizarea, a fost de acord că trebuie să existe progrese concrete și a spus că intenționează să întărească structurile responsabile.
Niculescu se așteaptă și la investiții mai mari după aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit procedurii de aderare explicate de OCDE, evaluările tehnice sunt urmate de o decizie unanimă a Consiliului organizației, de acordul de aderare și de procedurile interne. Calitatea de membru începe după depunerea instrumentului de aderare.
Programul și echipa guvernului se negociază în paralel
Niculescu a spus că pregătirea programului și alcătuirea echipei merg în paralel. În discuțiile cu partidele de joi, 8 octombrie, nu abordase nume de miniștri, ci programul și forma cabinetului. A păstrat deschise variantele unui guvern tehnocrat, politic sau mixt; participarea unor reprezentanți politici depinde de partidele care acceptă să susțină cabinetul și să intre în el.
El își dorește o majoritate cât mai solidă, care să permită aplicarea programului și a reformelor, și pregătește programul pentru perioada până la următoarele alegeri. A respins ideea unui cabinet conceput de la început pentru o durată scurtă.
În aceeași intervenție de vineri, Niculescu a anunțat o nouă sesiune de discuții pentru luni și a spus că intenționează să depună joi în Parlament programul și lista miniștrilor. Întrebat dacă le-ar depune indiferent de susținerea parlamentară, a precizat că nu afirmase acest lucru și că, deocamdată, urmărește continuarea negocierilor pentru formarea guvernului.