Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară, 5 octombrie 2026, pe Luca Niculescu candidat la funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare de la Cotroceni. Fost jurnalist și ambasador al României în Franța, Niculescu a acceptat responsabilitatea și a anunțat că prima sa misiune este construirea unei majorități. Reacțiile partidelor din seara desemnării stabilesc deja condiții pentru negocierile asupra programului, miniștrilor și sprijinului parlamentar.
Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Desemnarea sa este a patra nominalizare pentru conducerea Guvernului după demiterea cabinetului Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai.
Ce cer partidele înaintea votului
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a criticat alegerea, afirmând luni seară, pe Facebook, că aceasta „continuă să sfideze matematica parlamentară”. El a anunțat pentru marți, 6 octombrie, o ședință a Biroului Permanent Național în care partidul va analiza propunerea.
Grindeanu i-a cerut premierului desemnat să prezinte public componența Guvernului și principalele măsuri pentru redresarea economiei și protejarea puterii de cumpărare, cu păstrarea țintelor de deficit. PSD nu va acorda „voturi în alb”, a spus liderul social-democrat, care a invocat și nevoia urgentă de rectificare bugetară și de pregătire a bugetului pentru 2027.
Uniunea Salvați România (USR) va analiza programul, echipa de miniștri și majoritatea parlamentară, a anunțat președintele partidului, Dominic Fritz, tot într-o postare pe Facebook. Decizia privind susținerea va fi luată în forurile partidului. Fritz a precizat însă că USR nu va susține un guvern cu miniștri PSD sau controlat de PSD, condiție care limitează formulele pe care Niculescu le poate negocia pentru a obține sprijinul formațiunii.
Partidul Național Liberal (PNL) va decide asupra votului de învestitură după discuțiile cu premierul desemnat și analiza programului și a echipei propuse. Purtătorul de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan, a anunțat luni că liberalii vor discuta cu Niculescu prioritățile viitorului cabinet înainte de a lua această decizie.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) admite posibilitatea unui vot favorabil. Liderul deputaților Uniunii și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond, a declarat pentru AGERPRES că așteaptă să vadă programul și felul în care poate fi constituită majoritatea. Condiția sa este ca alcătuirea acesteia să nu necesite negocieri politice ale UDMR cu AUR sau S.O.S. România. În evaluarea lui Botond, păstrarea majorității vechii coaliții nu ar reprezenta o problemă.
În schimb, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a anunțat luni seară că partidul nu va susține cabinetul propus de Niculescu: „Zero voturi de la AUR!”.
Din jurnalism în diplomație: experiența pe care mizează Nicușor Dan
Niculescu a lucrat în jurnalism între 1992 și 2016, cu o specializare în politica externă. A fost redactor-șef al RFI România, realizator de emisiuni de televiziune și corespondent în România pentru instituții de presă franceze. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995, apoi un master în jurnalism european la Strasbourg, în 1996.
În perioada 2016–2022, a fost ambasadorul României în Franța, cu acreditare și în Monaco și Andorra. Mandatul de la Paris a inclus reprezentarea României în relația cu organizațiile internaționale care au sediul acolo, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. În septembrie 2022, a fost numit secretar de stat și coordonator național al procesului de aderare la OCDE.
La Cotroceni, președintele și-a motivat alegerea prin capacitatea de negociere a diplomatului și prin experiența acestuia în relația cu instituțiile statului. „Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții”, a spus Nicușor Dan. El a invocat activitatea din ultimii patru ani pentru aderarea la OCDE, despre care a afirmat că a dus la elaborarea a aproximativ 100 de acte normative cu acordul partidelor parlamentare. După adaptarea legislației, administrația trebuie să poată aplica schimbările, a argumentat șeful statului.
Nicușor Dan consideră că Niculescu are cele mai mari șanse de a obține o majoritate și i-a lăsat libertatea de a negocia formula cabinetului, politic sau tehnocrat. Urgența formării Guvernului, a explicat președintele, ține de rectificarea bugetară și de elaborarea bugetului pentru 2027. El a avertizat că prelungirea incertitudinii politice poate afecta cursul valutar, dobânzile la credite și investițiile care ar crea locuri de muncă.
Ce a anunțat premierul desemnat
În declarația prin care a acceptat responsabilitatea, Niculescu a anunțat discuții cu partidele parlamentare pentru un program de guvernare realist și un cabinet ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. A spus că va prezenta în zilele următoare rezultatele consultărilor, prioritățile și echipa propusă.
„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public”, a declarat el. Angajamentele sale includ predictibilitate pentru economie, respectarea obligațiilor României și accelerarea investițiilor și reformelor. Niculescu a invocat colaborarea dintre partide și instituții în dosarul OCDE drept exemplu pentru viitoarele negocieri, afirmând că România a încheiat evaluările tehnice ale procesului de aderare.
Pașii până la preluarea mandatului
Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul trebuie să ceară, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Termenul privește solicitarea votului de încredere.
Programul și lista miniștrilor se dezbat în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pentru învestire este necesar votul majorității deputaților și senatorilor, raportat la totalul parlamentarilor, nu doar la cei prezenți.
Pe baza votului de încredere, președintele numește Guvernul, iar membrii acestuia depun individual jurământul în fața șefului statului. Mandatul începe la depunerea jurământului. Până atunci, Guvernul al cărui mandat s-a încheiat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice.