Luca Niculescu, premierul desemnat, a susținut vineri, 9 octombrie 2026, că îmbunătățirea colectării taxelor și continuarea digitalizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pot reduce presiunea pentru tăieri bugetare masive. El s-a declarat optimist că România va respecta ținta de deficit pentru 2026, dar a avertizat că urmează cheltuieli spre sfârșitul anului.
În interviul acordat Digi24, Niculescu a enumerat două pârghii: reducerea cheltuielilor și creșterea colectării. „În schimb putem îmbunătăți colectarea, putem digitaliza și mai bine ANAF-ul”, a spus el, argumentând că există spațiu pentru venituri suplimentare din taxele pe care statul ar trebui deja să le încaseze.
Niculescu a invocat și creșterea absorbției fondurilor europene de coeziune, programele de relansare economică și investițiile. A spus că discutase cu ministrul Finanțelor, guvernatorul Băncii Naționale a României și reprezentanți politici și sindicali. Pentru direcțiile propuse, nu a anunțat un calendar și nu a cuantificat veniturile suplimentare sau economiile.
Miza pe care a invocat-o este nivelul de trai. În evaluarea sa, pierderea încrederii investitorilor ar însemna dobânzi mai mari pentru finanțarea României și un cost al vieții mai ridicat. Viitorul guvern trebuie, spune el, să respecte angajamentele bugetare și să urmărească îmbunătățirea condițiilor în care trăiesc românii.
Cât TVA rămâne neîncasată
Argumentul privind colectarea are un reper în estimările Comisiei Europene despre decalajul de TVA, taxa pe valoarea adăugată. Raportul publicat în decembrie 2025 estimează că, în 2023, România nu a încasat 30% din TVA care ar fi fost datorată în condițiile respectării integrale a regulilor fiscale. Media Uniunii Europene era de aproximativ 9,5%, ceea ce înseamnă o diferență de 20,5 puncte procentuale.
România avea cel mai mare decalaj dintre statele membre în această estimare. Suma neîncasată era evaluată la aproximativ 9,2 miliarde de euro, în timp ce veniturile efective din TVA ajunseseră la circa 21,4 miliarde de euro. Practic, din fiecare 100 de euro care ar fi trebuit colectați potrivit regulilor existente, aproximativ 30 lipseau.
Indicatorul, numit „deficit de conformare”, cuprinde mai multe cauze: evaziune și fraudă, dar și erori administrative, omisiuni, exploatarea unor lacune fiscale sau insolvențe fără caracter fraudulos. Întreaga sumă estimată nu reprezintă, așadar, bani care pot fi recuperați imediat.
Ce înseamnă deficitul de 2,89% după opt luni
Deficitul invocat de Niculescu corespunde execuției bugetare a Ministerului Finanțelor la 31 august 2026. În perioada ianuarie–august, cheltuielile au depășit veniturile cu 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din produsul intern brut (PIB). În aceleași opt luni din 2025, deficitul fusese de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB.
Îmbunătățirea este de 1,62 puncte procentuale. Deficitul este calculat pe baza încasărilor și plăților efective, metoda numită „cash”, iar procentul folosește PIB-ul anual din documentul ministerului. Rezultatul se referă la perioada încheiată în august.
Veniturile au ajuns la 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% peste perioada comparabilă din 2025. Cheltuielile au crescut mai lent, cu 4,2%, până la 527,53 miliarde de lei. Ambele creșteri sunt nominale, înainte de ajustarea cu inflația.
TVA a avut un rol important în avansul veniturilor: încasările nete au crescut cu 25,2%, la 103,35 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor leagă creșterea încasărilor brute, de 21,1%, de modificarea cotelor prin Legea nr. 141/2025. Venitul net este suma rămasă după restituirile către contribuabili, care au crescut și ele. Evoluția include astfel efectul schimbărilor de taxe; contribuția digitalizării ANAF nu este măsurată separat în aceste cifre.
Creșterea dobânzilor depășește economiile la cheltuielile de personal
Presiunea finanțării este deja vizibilă în buget. Statul a plătit dobânzi de 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 26,7%, iar plățile au reprezentat aproximativ 2% din PIB.
În același interval, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, la 109,04 miliarde. Ministerul explică reducerea prin diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari și limitarea cheltuielilor salariale în 2025–2026. Creșterea plăților de dobânzi a fost, așadar, de peste două ori mai mare decât economia înregistrată la cheltuielile de personal.
Investițiile au crescut însă cu 25,1 miliarde de lei, până la 97,05 miliarde. Din total, 69,2% au reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv componenta de împrumut. Finanțările europene invocate de Niculescu susțin astfel deja o parte importantă a investițiilor, iar sursele includ atât bani nerambursabili, cât și împrumuturi.
Cât loc rămâne pentru deficit până la sfârșitul anului
În analiza publicată pe 5 octombrie, Funky Citizens indică o țintă anuală cash de 6,2% din PIB. Pornind de la deficitul de 2,89% după august, organizația calculează că acesta mai poate crește cu 3,31 puncte procentuale în perioada septembrie–decembrie pentru a rămâne în limita obiectivului.
Comparația organizației cu anul precedent explică de ce plățile de final de an contează: în ultimele patru luni din 2025, deficitul a crescut de la 4,51% la 7,65% din PIB, o adâncire de 3,14 puncte procentuale. Dacă s-ar repeta aceeași creștere în puncte procentuale, marja rămasă sub ținta indicată pentru 2026 ar fi de numai 0,17 puncte.