Guvernul a stabilit, în aceste zile, un calendar de pași pentru ca semnătura electronică să funcționeze coerent în relația cu statul, după ce autoritățile au identificat blocaje şi interpretări diferite care, în practică, frânează digitalizarea. Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Irineu Darău, care a relatat pe Facebook că discuția de la Guvern a vizat „blocajele reale” din utilizarea semnăturii electronice şi schimbările necesare pentru ca „digitalizarea să înceapă să funcţioneze”. Miza, potrivit ministrului, este ca interacțiunea cu instituțiile publice să devină mai simplă pentru cetățeni și firme, creând totodată baza pentru identitatea digitală şi pentru autentificarea sigură în mai multe platforme.
Ce calendar a anunțat ministrul Economiei pentru semnătura electronică
Irineu Darău a transmis că, la o întâlnire organizată la Guvern la sfârşitul săptămânii, s-a agreat forma finală a normelor de aplicare pentru Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi a serviciilor de încredere. El a precizat că la discuţie au participat reprezentanţi ai Autorităţii pentru Digitalizarea României, parlamentari de specialitate, vicepremierul responsabil cu digitalizarea şi oameni din mediul de afaceri.
Potrivit ministrului, în următoarele 1–2 luni urmează paşi concreți: emiterea normelor de aplicare pentru Legea 214, amendarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 şi ajustarea normelor subsecvente „astfel încât regulile să fie clare şi uşor de aplicat”. Măsurile vizează atât clarificarea cerinţelor tehnice, cât şi reducerea interpretărilor divergente care au blocat aplicarea practică a legislaţiei.
Ministrul a descris demersul drept un proces „pas cu pas”, în care sunt puși la aceeaşi masă atât cei care folosesc sistemul, cât şi cei care îl reglementează, pentru a identifica punctual unde se rupe „lanţul digitalizării” în practică şi ce modificări legislative sau normative sunt necesare pentru a remedia disfuncţionalităţile.
Ce vrea să rezolve Guvernul: blocaje şi interpretări diferite
În mesajul său, Irineu Darău a explicat că discuțiile au vizat în special zonele în care utilizarea semnăturii electronice se blochează: interpretări diferite ale prevederilor, proceduri interne nearmonizate între instituţii şi lipsa unor norme clare pentru anumite tipuri de operaţiuni administrative. Obiectivul declarat este eliminarea acestor surse de ambiguitate, pentru ca legislaţia să poată fi aplicată unitar.
Ministrul a subliniat că succesul nu trebuie măsurat doar prin publicarea normelor, ci prin efectul concret asupra cetăţeanului şi mediului de afaceri: cât de simplu îi va fi unui om sau unei firme să interacţioneze cu statul, cât timp va economisi şi câtă încredere va câştiga în serviciile publice digitale.
Ce prevede Legea 214/2024 despre efectele semnăturii electronice
Legea nr. 214/2024 creează cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) şi reglementează condiţiile utilizării semnăturii electronice, a sigiliului electronic, a mărcii temporale electronice şi ale documentelor electronice. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare în formă actualizată în toamna anului 2024.
Legea stabileşte efecte juridice distincte în funcţie de tipul semnăturii: semnătura electronică calificată produce, în anumite condiţii, aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată şi cea simplă au regimuri diferite de probă şi utilitate, în funcţie de riscurile şi de constrângerile fiecărui raport juridic. Normele de aplicare pe care autorităţile trebuie să le emită urmează să clarifice aplicarea practică a acestor prevederi.
Rolul Autorităţii pentru Digitalizarea României şi legătura cu „trusted list”
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) exercită atribuţii de reglementare şi supraveghere în domeniul semnăturii electronice şi acţionează, conform cadrului legal, ca organism de supraveghere pentru prestatorii de servicii de încredere calificaţi stabiliţi în România. ADR publică şi menţine listele şi informaţiile legate de prestatorii cu statut calificat, inclusiv elementele care intră în „trusted list” la nivelul Uniunii Europene.
Ministrul Economiei a legat explicit funcţionarea coerentă a semnăturii electronice de obiectivul mai larg al identităţii digitale: o precondiţie pentru autentificarea simplă şi sigură în multiple platforme informatice publice sau private. La nivel european, revizuirea eIDAS (denumită frecvent eIDAS 2.0) introduce obligatoriu conceptul de portofel digital (European Digital Identity Wallet) şi prevede termene pentru implementare, ceea ce explică preocuparea autorităţilor naţionale de a alinia cadrul legislativ intern.
În paralel, ministrul a reclamat probleme recente la ghișeul.ro
Într-o declaraţie separată, la începutul lunii ianuarie 2026, Irineu Darău a afirmat că au existat „probleme reale” cu funcţionarea platformei ghişeu.ro şi că este în contact direct cu conducerea Autorităţii pentru Digitalizarea României, pe care a anunţat că o va convoca pentru clarificări privind cauzele şi remediile necesare. Declaraţia a fost făcută în contextul unor disfuncţionalităţi raportate în acea perioadă, când accesul la anumite servicii online a fost perturbat.
ADR a explicat atunci că o parte din problemele întâmpinate au fost generate de situaţii la nivelul unor primării care nu şi-au actualizat taxele şi impozitele sau nu au configurat în timp util tipurile de plăţi pentru anul în curs, ceea ce a afectat posibilitatea efectuării plăţilor prin ghişeu.ro. Autoritatea a comunicat că unele disfuncţionalităţi ţin de procesele interne ale unor entităţi locale şi că lucrează la soluţii pe termen scurt şi mediu pentru restabilirea funcţionării optime a platformei.
