Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că menținerea deficitului sub control rămâne un test esențial înaintea raportului de țară pe care Standard & Poor’s urmează să îl publice pe 2 octombrie.
Execuția bugetară pe primele șapte luni indică o reducere semnificativă a deficitului; costul datoriei publice continuă să urce, iar cheltuielile cu dobânzile apasă tot mai greu asupra bugetului.
Nazare a spus că disciplina fiscală și comunicarea transparentă a rezultatelor sunt „cheia credibilității României”, subliniind că măsurile vizează atât menținerea ratingului, cât și evitarea împovărării generațiilor următoare.
Raportul Standard & Poor’s și miza mesajului ministrului
Alexandru Nazare a anunțat că Standard & Poor’s va publica raportul de țară la 2 octombrie și a descris acest moment drept „un examen la fel de important” ca evaluările anterioare la care, potrivit lui, România a trecut „cu succes” în luna august.
Ministrul a legat explicit credibilitatea fiscală de capacitatea statului de a menține investițiile, fără derapaje bugetare, afirmând: „Rezultatele clare, comunicate continuu și transparent, disciplina fiscală fără să frânăm investițiile și responsabilitatea sunt cheia credibilității României”.
Nazare a insistat că aceste eforturi nu sunt făcute „pentru alții”, ci pentru a evita o povară a datoriei transferată „copiilor și nepoților” și pentru a crea condiții în care dobânzile să scadă, astfel încât investițiile să poată continua.
În aproximativ trei săptămâni urma să aibă loc misiunea agenției S&P în România.
Ce arată execuția bugetară la șapte luni
Datele comunicate pentru primele șapte luni din 2026 arată un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară din 2025 (76,44 miliarde de lei), ceea ce reprezintă o reducere nominală de 37%.
Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept una susținută de creșterea veniturilor și de un ritm moderat al cheltuielilor: veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei.
Nazare a afirmat că deficitul scade în timp ce investițiile cresc, indicând o creștere a investițiilor la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în 2025, adică aproximativ +24%.
O proporție de 71,05% din volumul investițiilor este reprezentată de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, iar plățile pe aceste componente au crescut cu 20,40 miliarde de lei (+60,08%).
Ministrul a menționat și continuarea rambursărilor de TVA, indicând că au fost restituite peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru susținerea lichidității.
Dobânzile, presiunea care rămâne pe buget
În centrul avertismentului lui Alexandru Nazare se află costul finanțării datoriei. Ministrul a spus că, până în luna iulie, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 26% și au depășit 40 de miliarde de lei.
Execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor indică, în cifre, cheltuieli cu dobânzile de 40,12 miliarde de lei (circa 2% din PIB), în creștere cu 26,5% față de perioada similară a anului trecut.
Nazare a avertizat că, dacă deficitul nu este ținut sub control, aceste cheltuieli „în următorii ani vor crește și mai mult”. El a legat reducerea deficitului de posibilitatea ca dobânzile să scadă, pentru a sprijini investițiile.
Ministerul Finanțelor a formulat aceeași idee în termeni de politică bugetară, arătând că obiectivul consolidării este reducerea necesarului de finanțare și, pe termen mediu, limitarea presiunii asupra costurilor datoriei publice.