Marți, 20 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a discutat cu conducerea Consiliului Național al Rectorilor (CNR) despre bugetul Educației și Cercetării pentru 2026. Întâlnirea a confirmat implicarea universităților în efortul de reducere a cheltuielilor publice, pe fondul unui context fiscal dificil, în care corectarea deficitului rămâne prioritară.
Dincolo de mesajul de austeritate, șeful Executivului a subliniat menținerea premiselor de dezvoltare a sectorului, prin planificarea riguroasă a proiectelor și ajustarea graduală a cheltuielilor. Este o etapă de repoziționare: se caută economii, fără a bloca transformările cerute de sistem și de economie.
Palatul Victoria: bugetul Educației 2026 și rolul universităților în planul de austeritate
Dialogul a avut ca axă construcția bugetului pe 2026 și implicarea mediului universitar în reducerea cheltuielilor publice, în baza proiectului de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea administrației. Pachetul vizează explicit și universitățile.
„Sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării. Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a transmis premierul în cadrul consultărilor, semnalând intenția de a calibra reducerea cheltuielilor cu menținerea unei perspective de creștere.
În același timp, premierul deține interimar portofoliul Educației, după demersurile inițiate pe 13 ianuarie 2026 privind schimbările de la vârful ministerului. Această dublă poziționare – premier și ministru interimar – îi conferă un rol direct în coordonarea atât a viziunii bugetare, cât și a măsurilor sectoriale.
Pe termen scurt, autoritățile au indicat că pachetul legislativ pentru eficientizarea cheltuielilor rămâne instrumentul-cheie al ajustării. Iar pentru învățământul superior, calibrările vor trebui să țină cont de specificul instituțiilor, de proiectele în derulare și de obligațiile asumate prin programele de finanțare.
CNR – ce au cerut rectorii: flexibilitate, autonomie și reducerea diferențiată a cheltuielilor
Reprezentanții mediului universitar au precizat că, în 2025, au implementat deja măsuri de economisire: creșterea normei didactice, reducerea unor posturi și diminuarea tarifelor la plata cu ora. Din acest motiv, au cerut ca eventualele noi ajustări să nu fie uniforme, ci diferențiate în funcție de realitățile fiecărei universități.
Mesajul central al rectorilor a fost nevoia de flexibilitate și respectarea autonomiei universitare. Ei au arătat că un algoritm unic de tăiere poate crea blocaje acolo unde structura programelor, a proiectelor sau a resurselor umane diferă, iar efectele pot fi disproporționate între instituții.
În consecință, CNR a propus redistribuirea efortului de reducere a cheltuielilor în funcție de specificul instituțional: profilul academic, ponderea cercetării aplicate, calendarul proiectelor finanțate și mixul de resurse proprii pot justifica tratamente distincte. Aceste criterii ar urma să fie explicite într-un cadru de lucru comun cu ministerul.
O temă asociată a fost stadiul implementării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Universitățile au subliniat importanța continuității finanțărilor pentru proiectele aflate în derulare.
Măsuri Ilie Bolojan: grupuri de lucru, trasabilitatea absolvenților, cercetare aplicată
Un rezultat operațional al întâlnirii este constituirea unor grupuri de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea CNR, pentru pregătirea bugetului pe 2026. Scopul declarat: ca ajustările să fie discutate tehnic, înainte de definitivare, și să țină cont de parametrii reali ai sistemului.
Premierul a accentuat, de asemenea, că învățământul superior trebuie corelat mai strâns cu realitățile economice, iar finanțările pentru cercetare să privilegieze componentele aplicate și transferul de rezultate către industrie. Această orientare mizează pe creșterea productivității investițiilor publice în educație și cercetare.
O noutate de substanță este anunțul privind introducerea unui sistem de trasabilitate a absolvenților. Un astfel de instrument ar evidenția domeniile profesionale în care intră tinerii după finalizarea studiilor, raportat la specializarea urmată, oferind date utile pentru calibrarea cifrelor de școlarizare și a curriculei.
În ansamblu, mesajul transmis la nivel guvernamental poate fi rezumat astfel: reducerea cheltuielilor structurale rămâne obiectivul imediat, însă pașii vor fi însoțiți de instrumente care să păstreze capacitatea de dezvoltare a universităților și a infrastructurii de cercetare.
Context 2025–2026: proteste în educație și promisiunile privind veniturile
Întâlnirea are loc pe fundalul unui an școlar deschis, în septembrie 2025, cu proteste masive în Capitală. Mii de cadre didactice au ieșit atunci în stradă, cerând garanții pentru finanțarea educației și contestând măsurile de austeritate. Climatul de nemulțumire al sistemului rămâne prezent în memoria recentă.
În aceeași zi de 8 septembrie 2025, premierul sublinia public că nivelul actual de salarizare în educație „nu este cel dorit”, dar reflectă posibilitățile bugetare ale momentului, indicând că o reevaluare a creșterilor ar putea fi discutată după 2026. Mesajul a fost unul de prudență fiscală, dublat de promisiunea că temele salariale rămân pe agendă.
Tot atunci, șeful Guvernului a precizat că eventualele economii rezultate din pachetele de măsuri nu vor fi redirecționate către alte domenii, ci vor rămâne în sistem, pentru a susține proiecte, dotări și reabilitări – o intenție reiterată în diverse mesaje publice și reluată ca principiu în discuțiile din aceste luni.
Corelat cu întâlnirea de astăzi, acest fundal explică atât presiunea pentru claritate rapidă, cât și apelul universităților la reguli flexibile. Fără un cadru adaptat, universitățile riscă să frâneze proiecte esențiale pentru competitivitate.
Cine a fost la masă: CNR, mari centre universitare și Ministerul Educației
Întâlnirea a reunit peste 20 de reprezentanți ai mediului universitar din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Suceava, Craiova și Alba Iulia, precum și conducerea tehnică din Ministerul Educației și Cercetării. La discuții a participat și secretarul de stat Gigel Paraschiv, alături de structurile de coordonare ale CNR.
Din partea mediului universitar au fost prezenți, între alții, conducerea CNR și rectori din marile centre universitare, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Suceava, Craiova și Alba Iulia. Lista subliniază reprezentativitatea celor mai mari centre universitare.
Între participanți s-a aflat și Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, care a stat pe scaunul de lângă premierul Bolojan la întrevederea de la Palatul Victoria. Prezența sa marchează continuitatea dialogului Guvern–universități pe dosarele sensibile ale bugetului și reformei.
Numele lui Marilen Pirtea a fost vehiculat în ultima perioadă pentru preluarea portofoliului Educației; subiectul rămâne deschis până la o decizie formală.
Dincolo de nume, componența întâlnirii arată că Guvernul mizează pe cooptarea structurilor de reprezentare academică în definirea cadrului bugetar și în transpunerea viitoarelor măsuri. Această abordare poate reduce riscurile de implementare, dacă este dublată de criterii clare și de termene predictibile.
Ce urmează pentru bugetul Educației 2026
Dincolo de mesajele ferme despre economii, semnalul relevant al zilei este instituțional: grupurile de lucru comune Guvern–CNR pentru bugetul din 2026. Dacă vor funcționa cu mandate precise și vor produce scenarii diferențiate, universitățile își pot calibra mai eficient cheltuielile și proiectele în derulare.
În următoarele săptămâni, miza va fi traducerea principiilor în formule concrete: repartiții bugetare, eventuale exceptări sau eșalonări și mecanisme de protecție pentru proiectele critice. În oglindă, sistemul universitar își va ajusta planificarea astfel încât să protejeze calitatea academică și să rămână conectat la nevoile economiei.
Concluzia zilei: universitățile intră oficial în ecuația ajustărilor bugetare, însă cu promisiunea unei abordări nuanțate și cu instrumente noi de monitorizare (trasabilitatea absolvenților). De felul în care vor fi puse în practică aceste angajamente depinde dacă bugetul pe 2026 va reuși să echilibreze disciplina fiscală cu dezvoltarea pe termen lung a învățământului superior.
