Rata mortalității infantile în România a urcat în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Relevanța creșterii ține și de diferențele mari dintre județe: de la valori apropiate de media UE până la zone unde nivelul este de câteva ori mai ridicat. Datele definitive pe 2024 arată județele cu cele mai multe decese raportate la numărul de nașteri, detaliu care mută discuția de la media națională la probleme locale.
Unde se vede cel mai clar creșterea: județele cu cele mai mari rate
La nivel național, județul Mureș a înregistrat în 2024 o rată a mortalității la copiii cu vârsta sub un an de 13 decese la mia de nou-născuți. În același timp, în Municipiul București rata raportată este de 3,3 la mie, un nivel de aproape patru ori mai scăzut decât în Mureș, conform aceleiași raportări.
Sursele indică o situație „îngrijorătoare” și în județele Ialomița și Suceava, unde rata mortalității infantile depășește 10 decese la mia de copii născuți vii.
În lista județelor cu cele mai mari rate apar, de asemenea, Satu Mare (9,9 la mie) și Botoșani (9,8 la mie).
Județele cu cele mai mici rate și comparația cu media UE
La polul opus, cele mai mici rate raportate în 2024 sunt în Municipiul București (3,30 la mie), Olt (3,40), Ilfov (4,00), Tulcea (4,20) și Teleorman (4,60).
La nivel european, România rămâne printre țările cu cele mai mari rate, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, față de media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii.
Ce arată distribuția cauzelor: 952 de decese și principalele categorii
În 2024 au fost înregistrate 952 de decese la copiii sub un an, potrivit datelor prezentate de autorități. Dintre acestea, 220 au fost atribuite bolilor aparatului respirator, 208 anomaliilor cromozomiale și malformațiilor congenitale, iar 33 bolilor infecțioase și parazitare.
Conform raportului INS, unele dintre aceste cauze „ar putea fi, în multe cazuri, prevenite” dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt și adecvat.
De ce contează dotarea maternităților: ce spune Salvați Copiii și ce solicită spitalele în 2026
Organizația Salvați Copiii România leagă șansele de supraviețuire ale nou-născuților prematur sau cu patologii complexe de dotarea maternităților, de accesul rapid la servicii medicale și de aparatura disponibilă în secțiile de neonatologie. Organizația semnalează și rolul distanței până la maternitate și al accesului gravidelor și mamelor la servicii medicale specializate.
Salvați Copiii anunță că, în 2026, 35 de unități medicale au solicitat sprijin urgent pentru dotări precum mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi de fototerapie și ventilatoare de suport respirator; investiția totală estimată depășește 3 milioane de euro.
„Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației, citată în comunicat.
Potrivit organizației, între 2010 și 2026 au fost dotate 135 de unități medicale, cu investiții de peste 18 milioane de euro și peste 2.100 de echipamente, pentru tratamentul a peste 400.000 de copii. În 2025, Salvați Copiii a finalizat lucrări de reabilitare pentru trei secții ale Maternității Polizu (Terapie Intensivă, Bloc Operator și Obstetrică–Ginecologie IV), într-o investiție totală de 3,6 milioane de euro, care a inclus și achiziția unui generator electric și a unor echipamente medicale.
